Alexandru Radu, Civilizatia romana moderna neimplinita. Un eseu post-lovinescian

Nu suntem nici orientali, nici europeni cu totul. Avem nevoie sa stim acest lucru si sa il acceptam cu maturitatea specifica unei natiuni care si-a gasit propriul drum identitar si care isi construieste cu incredere si calm viitorul.

Argument

Lovinescu si chestiunea modernitatii

I.

    De la junimism la ortodoxism; 2. Frontul comun al modernistilor; 3. Monolitismul ideologic postbelic; 4. Renasterea dezbaterii

II.

    Interventia lui Eugen Lovinescu; 2. O teorie culturala imbracata in haina sociologica; 3. Sincronismul– solutie a crizei culturii

III.

   „Lovinescu este un diletant si un plagiator”; 2. Locul comun al tezei retardarii istorice; cauza obiectiva si cauza subiectiva a comuniunii teoretice; 3.„Vina” de a nu fi marxist; 4. Recuperarea lui Lovinescu

IV.

    Lovinescu este apreciat ca un antitraditionalist; 2. Reprosul pasivismului; 3. Traditionalism vs antitraditionalism; 4. Excesul factorului temperamental; 5. In lupta cu mitologia romaneasca; 6. Personalitatea etnica a poporului roman; 7. Antitraditionalismul este solutia crizei culturale

 

Lovinescianismul originar

I.

    Sincronismul civilizatiilor europene; 2. Teoria sincronismului– explicatia pentru formarea civilizatiei romane moderne; 3. Caracterul necesar al procesului; legile imitatiei; 4. Fundamentele imitatiei– cultul strabunului si cultul Occidentului

II.

    Imitatia este baza sincronismului; 2. Gabriel Tarde, sociologul imitatiei; 3. Contagiunea imitativa lovinesciana; 4. Caracteristicile imitatiei

III.

    Ideea interdependentei dateaza. La Lovinescu, ea devine sincronism; 2. Sincronismul nu este determinatiunea gherista; 3. Sincronismul nu este nici interdependenta poporanista; 4.„Legea interdependentei culturale.”

IV.

    Solidaritatea vietii europene si spiritul timpului;
    Prima forma istorica a globalismului; 3. Megatrendul viitorului: interdependenta se adanceste

 

Postlovinescianismul

I.

    Globalismul este sinonim cu sincronismul;
    Revolutia informationala si uniformizarea civilizatiei; facilitatea de comunicare a epocii noastre; 3. Globalismul ca politica hegemonica; 4. Formarea civilizatiei romane moderne sta sub semnul globalismului; mitul arderii etapelor

II.

   „Eroarea” lui Lovinescu si eroarea criticilor sai; 2. Mecanismul imitatiei; 3. Rolul sufletului unui popor; 4. Imitatia este inegala; 5. Imitatia ca adaptare

III.

    Rolul imitatiei si inovatiei in evolutia istorica; Occidentalizarea este solutia alternativei istorice actuale; 3. Imitatia se afla la temelia sincronizarii civilizatiei romane moderne

IV.

    Teoreticianul spiritului critic; 2. Modelul adaptativ al civilizatiei romane moderne; 3. Ce este spiritul critic; caracteristicile lui

V.

    Spiritul critic este necesar; 2. Relatia dintre modelul imitativ si cel adaptativ; 3. Diferentierea celor doua modele culturale; 4. Imitatia si spiritul critic sunt vectori culturali complementari

VI.

    Despre specific si identitate nationala; 2. Substratul etosului; 3. Dispute in jurul specificului national romanesc; 4. Puncte de reper

VII.

    Trecut, traditie, traditionalism; 2. Chestiunea orientala; 3. Suntem sau nu suntem in Balcani?; 4. Balcanism si integrare euroatlantica; 5. Nevoia de a administra balcanismul

VIII.

    Suntem un popor occidental cu trasaturi orientale; argumentele lui Draghicescu si Ralea; 2. O schita contemporana de mitologie romaneasca; 3. Suntem un popor adaptabil; adaptabilitatea este un vector al tranzitiei culturale

Tranzitia culturala

I.

    Imitatia adaptativa este argumentul neimplinirii modernitatii; 2. Adaptabilitatea– prima calitate a civilizatiei romane moderne; 3. Civilizatia in tranzitie

II.

    Cultura majora‑cultura minora; 2. Criteriul culturii minore– stilul varstei adoptive a copilariei; 3. Tranzitia intru modernitate este o cultura minora

In loc de concluzii
Abstract
Résumé
Bibliografie
Index de nume proprii
Index de termeni


Anul aparitiei: 2015
Format: 13X20 cm
Nr. pagini: 212