Barza

Despre stabilitate si incredere, despre ce e trecator si ce ramane

Vine primavara. Jakub, un baietel de undeva, dintr-un sat, se joaca prin gradina si pe deal cu prietena lui, Eliška. Ici-colo, cate un petec de zapada le aduce aminte de iarna. E soare si din ce in ce mai cald. Zi dupa zi, rasar ghioceii, apoi papadiile, apoi lalelele… Animalele ies la lumina, multe pasari deja au pui. Ar cam fi vremea sa se-ntoarca si Blanka, barza care isi face cuib in fiecare an pe casa lui Jakub.

Dar daca anul acesta Blanka isi va face cuib in alta parte? Ca sa nu se intample asa ceva, Jakub se gandeste ca trebuie neaparat s-o intampine pe Blanka la marginea satului. Oare il va recunoaste barza pe baietel daca el va fi primul care ii va iesi in cale? ?i va zbura dupa el pana la casa lui, spre a-si face cuib acolo unde l-a avut si anul trecut?

— Vezi, Eliška, ce bine ma cunoaste Blanka? M-a gasit singura, fara niciun ajutor. Chiar daca acum sunt mai mare.

Pornind de la simbolistica primaverii si a renasterii, Milena Lukešova ne propune o meditatie despre schimbare si statornicie, despre ce e trecator si ce ramane. Jakub creste, isi deschide aripile si descopera lumea, dar are nevoie, ca orice copil, de stabilitate si incredere, exact cum mama sa spune despre el: „Jakub al meu nu se pierde. Intotdeauna gaseste drumul bun.“

MILENA LUKEŠOVA (nascuta Ko?inkova, 1922–2008) a fost una dintre cele mai indragite autoare cehe de carti pentru copii. Cartile sale au fermecat numeroase generatii, nefiind tributare unui anumit mod de a scrie – si mai ales de a scrie pentru copii – dintr-o perioada sau alta. Prin autenticul si perenitatea lor, operele sale au reusit, in mare masura, sa evite problemele politice, atat de dificil de ocolit in vremurile cand a creat autoarea. Cariera sa a cunoscut un indiscutabil apogeu odata cu epoca de relativa democratizare a vietii social-politice din Cehoslovacia din anii ‘60. Milena Lukešova si-a facut meseria cu sinceritate si cu o neobisnuita pasiune si, multumita ca nu o obliga nimeni sa slaveasca partidul comunist cehoslovac si cuceririle oranduirii socialiste, e adevarat ca nu si-a pus nici problema sa treaca de partea cealalta a baricadei, in tabara protestatara. Or, tocmai acest echilibru fragil, pe care a cautat cu toate puterile si a reusit cu greu sa il mentina in cariera si in viata, a costat-o linistea ultimelor patru decenii de existenta: acuzata de autoritati, dupa invazia sovietica din 1968, de a se fi implicat prea putin in educatia politica a tinerelor generatii, demisa din functia de redactor la Editura de Stat pentru Copii (rebotezata Albatros tocmai in fatidicul an al invaziei) si redusa la statutul de colaborator extern, autoarea nu are de ales si, putin cate putin, se apropie de arta cehoslovaca underground si de institutiile de cultura si invatamant occidentale care manifesta interes pentru colaborarea in domeniul atat de drag autoarei al literaturii pentru copii. In schimb, dupa 1989, avea sa i se reproseze tocmai lipsa de atitudine combativa la adresa socialismului, fapt care, in 1998, avea sa o determine sa emigreze definitiv in Statele Unite, acolo unde fratele sau Igor isi gasise un camin si isi construise o cariera inca din anul 1948.

JAN KUDLA?EK (1928–2017) a fost atras inca din prima tinerete de arta plastica sub forma desenului, graficii, picturii, acuarelei si schitei, dar avea sa-si gaseasca adevarata vocatie abia in anul 1964, cand a inceput sa ilustreze carti. Este considerat drept unul dintre artistii care au influentat la nivel mondial acest domeniu si, daca in ceea ce priveste celelalte forme de arta plastica s-a dovedit un desavarsit cunoscator atat al tehnicilor clasice, cat si al celor moderne, in schimb, in materie de ilustratie de carte a realizat mai mult decat atat – a fost creator de tehnici si metode cu totul noi, de mare originalitate, pe care contemporanii si le-au insusit cu entuziasm. Datorita talentului sau de exceptie, artistul a fost promovat in permanenta de catre toate regimurile politice care s-au perindat in tara sa: desi a reusit sa termine prima facultate, de Grafica, inainte de anul 1948, atat regimul comunist de tip stalinist din anii ‘50, cat si acela ceva mai democratic din deceniul urmator, ba chiar si posttotalitarismul „normalizator“ din perioada 1969–1989 s-au intrecut in a se folosi de numele lui Kudla?ek spre a-si dovedi caracterul „democratic“ si „deschiderea catre arta si cultura“. Asa cum era de asteptat, aceasta forma de „protectie politica“ i s-a reprosat artistului dupa caderea regimului comunist, dar, la nivelul sau, asemenea critici nu aveau cum sa-l afecteze, cu conditia ca el sa reactioneze la ele cu discretia cuvenita. Iar Kudla?ek a avut inteligenta de a o face; ca atare, strangand din dinti, zambind si tacand, artistul a scapat de acuzatiile de colaborationism cu regimul comunist. Oricum, daca nu ar fi reusit singur sa se salveze din aceasta situatie, arta sa si prestigiul international de care se bucura ar fi facut-o pentru el. A fost premiat la Targul de carte pentru copii de la Bologna din 1972.

MIRCEA DAN DU?A (n. 1967) este poet, filmolog si traducator. Publica in principal in Romania si Cehia, dar unele dintre textele sale au fost traduse si publicate in Marea Britanie, SUA, India, Italia, Slovacia, Bulgaria, Muntenegru, Kossovo. A tradus din ceha/slovaca, dar si din polona, slovena, bulgara, engleza si franceza in romana si/sau in ceha. Publica volume si articole de specialitate (in domeniul teoriei, criticii si istoriei literare sau de film). Este membru al PEN Cehia si unul dintre cei mai activi organizatori de programe si schimburi culturale (in principal literare) intre Cehia, Slovacia si Romania.

OPINIA CITITORILOR