Biroul II Roman si S. S. I. in actiune, Sevag Hagop Hairabetian, Neverland

Departe de a fi o scriere pseudo-memorialistica, asemanatoare multor pagini iesite de sub condeiul ofiterilor de informatii (adesea „impiedicat” de autocenzura ce constituie o a doua natura pentru cei ce stiu ca a vorbi despre munca lor inseamna a pune in pericol nu numai interese nationale dar si vieti omenesti), romanul de fata, aflat la a doua editie, ne propune o incursiune intr-o lume frecvent evocata dar prea putin cu adevarat cunoscuta – sau recunoscuta – cea a Romaniei anilor sfarsitului celui de-al doilea razboi mondial, ce avea sa aduca si sfarsitul unei epoci, prea scurta pentru ca putinele sale roade sa reziste tavalugului lasat liber sa „bata” Estul Europei de aliatii occidentali castigatori ai razboiului.

Romanul – pe nedrept, am spune – etichetat de autor drept „poveste cu iz politist”, se doreste si reuseste a fi o imbinare intre „realitatea evenimentelor si a framantarilor politice dramatice din tara noastra intre anii 1939 – 1944 si a personajelor istorice care au jucat un rol in acele vremuri de cumpana cum ar fi Maresalul Ion Antonescu, primul ministru Armand Calinescu, sefii S. S. I. Mihail Moruzov, Eugen Cristescu si altii, in paralel cu firul fictiunii care imbina de fapt elemente din activitatea de atunci ale serviciilor noastre de contraspionaj”. Nu intamplator, imersiunea in trecut este provocata de un cataclism – cutremurul din 4 martie 1977 – care ne prilejuieste o intalnire cu un moment binecunoscut autorului, insa de asemenea „disparut in istorie” pentru majoritatea cititorilor de azi, un moment cand oamenii care munceau in ceea ce azi numim „structurile statului” ori „serviciile secrete” actionau impreuna cu intreaga societate pentru inlaturarea urmarilor unui cataclism ce-i afecta pe toti deopotriva, un moment in care, ca si acum, politicienii momentului nu gaseau, de cele mai multe ori, decat ocazia de a-si face imagine pe seama nenorocirii semenilor lor.

Cititorul este astfel „teleportat”, mai intai, intr-un tablou – pe care autorul a avut inspiratia sa ni-l faca a fi prezentat de doi pictori – al unei lumi stralucitoare, vesele si elegante, ce aminteste de descrierile Oliviei Manning din a sa celebra „Trilogie Balcanica”. Suntem in vara anului 1939, cand „zilele de vara ale Balcicului isi imparteau farmecul cu noptile calde in care briza marii, incarcata de mirosul algelor, se topea printre gradinile cu arome de flori nestiute. Cafeneaua lui Ahmed, pitita sub trei uriasi plopi argintii, era luminata de cateva felinare marinaresti, iar un patefon trimitea in noapte acordurile unui foxtrot. La masutele scoase afara, la strada, era lume multa, majoritatea vilegiaturisti care se cunosteau intre ei. Deseori se auzeau glume aruncate de la o masa la alta. Era un amestec de celebritati artistice, politice, bogatasi, tineri de bani gata si femei frumoase pentru care moda Parisului nu era un miraj, ci o realitate palpabila”. Desigur, lasam cititorului placerea de a descoperi tesatura de intrigi si enigme si de a gasi raspunsul la eternele intrebari ale romanului politist si de spionaj din toate timpurile: Cine-i asasinul? Cum vor fi prinsi si pedepsiti tradatorii? Vom raspunde doar la ultima, care de obicei nu se mai pune: ofiterul de informatii si serviciul sau isi vor continua munca in slujba tarii si a intereselor ei, nestiuti si nevazuti decat de Istorie. - Prof. Univ. CRISTIAN TRONCOTA

Numar pagini: 298
Format: 13x20
Anul aparitiei: 2013

OPINIA CITITORILOR