Biserica crestina si provocarile economice. Perspectiva biblica si patristica (volumul I)

I. PERSPECTIVA BIBLICA SI PATRISTICA

Biserica crestina, inca de la inceputurile sale, a adoptat referitor la bunurile materiale o atitudine pozitiva. Dumnezeu este Creatorul si Chivernisitorul tuturor lucrurilor. Omul nu este decat administrator a ceea ce a primit  din partea Creatorului sau. Bunurile materiale sunt daruri pe care Dumnezeu le-a pus la dispozitia omului pentru ca acesta, folosindu-se de ele, sa poata trece prin aceasta lume, spre a ajunge la limanul cel desavarsit, in Imparatia lui Dumnezeu. Cautand Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui toate celelalte se vor adauga (Matei 6,33).


II. O VIZIUNE ISTORICA IN BISERICA CRESTINA

Strabatand o istorie bimilenara, Biserica crestina este astazi scindata in multe denominatiuni si confesiuni, ce impartasesc invataturi si practici deosebite. Raportandu-se la diversele provocari de natura economica ce vin din partea arealului social, aceste Biserici si confesiuni nu au avut si nici nu au o pozitie comuna. Istoria a demonstrat faptul ca, de multe ori, consideratiile de ordin economic au jucat un rol deosebit de important nu numai in viata sociala, ci si in viata Bisericii. Bogatia si saracia, camata si imprumutul, crizele economice si crizele morale sunt tot atatea teme ce contureaza relatia Biserica-economie pe parcursul istoriei sale.


III. O VIZIUNE ISTORICA IN BISERICA ORTODOXA ROMANA

Confruntat de foarte multe ori cu ignorarea sau necunoasterea valorilor crestin-ortodoxe si cu o exacerbare a spiritului veacului acestuia, cu ideea trairii clipei si a inavutirii personale in detrimentul celorlalti si al Bisericii lui Hristos, cu perpetuarea unor greseli si adancirea unor neajunsuri, chiar si in viata bisericeasca, cu aplicarea dictonului scopul scuza mijloacele, am dorit sa adancesc, sa studiez si sa evidentiez tendintele societatii si impactul invataturilor religios-morale ale Bisericii Ortodoxe in viata economica. Prezentarea evolutiva a relatiei Biserica-economie, parcurgand perioadele istorice ale Bisericii Ortodoxe Romane, mi-a determinat intarirea credintei si nadejdii ca Dumnezeu ne este alaturi si ne lumineaza spre tot lucrul bun si bineplacut Lui.    


Invatatoare si calauzitoare a omului, pe drumul mantuirii, Biserica nu poate fi straina de nimic din cele ale omului, mai ales ca ea este Trupul Mistic, extins in istorie, al Fiului lui Dumnezeu intrupat, Iisus Hristos, format din credinciosi, profund angajati in a-si implini propria lor vocatie. Aceasta realitate are in vedere, nu doar activitatea spirituala, duhovniceasca, dar si cea materiala, economica, pentru ca, daca rascumpararea din robia pacatului si a mortii a cuprins omul complet, suflet si trup, atat activitatea duhovniceasca, cat si cea materiala se constituie in etape ale zidirii sale duhovnicesti. Apoi, nevoile si urgentele materiale ale trupului se constituie intr-un camp de actiune al activitatii pastoral-misionare a Bisericii, dar si al aplicatiei principiului esential al iubirii, milostivirii si solidaritatii umane, care ofera faptelor omului o finalitate eshatologica, considerandu-le drept necesare exercitii ale nemuririi si ale promovarii valorilor fundamental umane.

Economia cuprinde toate faptele mainilor si mintii omului, tot ceea ce el face, in planul lumii materiale, pentru a-si sustine existenta sa si a aproapelui, adica opera sociala, astfel ca aceasta poate avea un aport pozitiv sau negativ la procesul de induhovnicire umana.

Istoria culturii si civilizatiei marturiseste faptul ca, odata cu fondarea sa, Biserica a produs in lume o benefica transformare de paradigma, nu doar spirituala, dar si culturala si economica, deoarece principiile valorilor evanghelice ale dreptatii, echitatii, libertatii, dragostei fata de aproapele, etc., asemenea unor seminte bune, au adus roade bogate comunitatii umane. invatatura crestina a dospit rodnic si a fecundat tainic nasterea natiunilor, formarea, mai apoi, a statelor nationale, dezvoltarea culturii, ca mediu optim de manifestare a spiritualitatii, edificarea unei substantiale civilizatii urbane, dar si rurale, avantul progresului si al tehnicii, toate aplicatii externe ale spiritului de libertate si al creativitatii crestine.

Lucrarea Pr. lect. univ. dr. Adrian IGNAT isi propune sa analizeze tocmai modalitatea unica si speciala de relationare dintre Biserica si provocarile economice, felul specific in care principiile crestine ale solidaritatii, dreptatii, adevarului si intelepciunii au produs mutatii radicale in societatea umana, ca expresie a amprentei indelebile pe care Crestinismul a impregnat-o umanitatii.

Institutie fundamentala a umanitatii Biserica este constienta ca Evanghelia lui Iisus Hristos, pe care ea o propovaduieste lumii, cu fidelitate, contine, nu doar cele necesare dobandirii vietii vesnice, dar si solutii concrete la problemele temporare, materiale, ale omului, ceea ce-i confera autoritatea de a se pronunta asupra realitatilor sociale, economice sau morale ale contemporaneitatii, pentru a oferi credinciosului lumina unei exegeze corecte a realitatii si a unei raportari juste la nevoile sale cotidiene, la aproapele si, cel mai important, la Creator.

Pentru ca merge in istorie alaturi de om si pentru om, pentru ca este formata din oameni care cred, Biserica nu poate fi straina de nimic din cele ale omului, de nicio experienta si intreprindere umana, iar economia este o preocupare umana importanta, in care se exerseaza, alaturi de nevoi si aspiratii pur materiale si valori spirituale si morale fundamentale.

Valorile vesnice ale Evangheliei lui Hristos au facut ca economia cladita de crestini, mai ales in spatiul euro-atlantic, sa contina numeroase elemente si structuri ale sprijinului, solidaritatii si subsidiaritatii, model si pentru alte societati si culturi din varii parti ale lumii.

Crestinii au un mare aport la chipul lumii de astazi, la paradigma economica contemporana, asa cum arata si Pr. Adrian IGNAT, fapt ce ii obliga si pe viitor la responsabilitate fata de bunul mers al lumii noastre.

Cartea parintelui Adrian IGNAT isi propune sa analizeze, din punct de vedere al teologiei ortodoxe, teme de natura economica, de mare interes pentru societatea de astazi si pentru viata Bisericii, consolidand motivatia interioara ce trebuie sa-i determine pe toti membrii Bisericii lui Hristos, cler si credinciosi, spre aprofundarea vietii duhovnicesti.

Abordarea interdisciplinara a bogatei si relevantei teme a lucrarii, atat din punct de vedere biblic, patristic, istoric, moral si misionar, ii confera actualitate si contribuie la aprofundarea viziunii traditionale, ortodoxe, asupra provocarilor economice, in acelasi timp, descoperindu-i actualitatea si utilitatea practica.

Perspectiva teologico-istorica a cartii Biserica crestina si provocarile economice, pe parcursul a trei volume (I. Perspectiva biblica si patristica; II. O viziune istorica in Biserica crestina; III. O viziune istorica in Biserica Ortodoxa Romana), reprezinta un motiv in plus sa constientizam ca Dumnezeu este Creatorul, iar omul este chivernisitorul tuturor bunurilor, indiferent de vicisitudinile istoriei, de problemele si provocarile fiecarei epoci in parte a societatii omenesti.

 

Sarbatoarea Sfintilor Trei Ierarhi

Targoviste, 30 ianuarie 2013

Dr. Nifon Mihaita

Arhiepiscop si Mitropolit


Cuprins:

CUVANT INAINTE /7

 INTRODUCERE /9

 I. BANII, ECONOMIA SI PUTEREA (SCURTA PREZENTARE) /25

I. 1. Banii– instrument economic al tuturor timpurilor /25

I. 2. Legatura dintre putere si bani in istoria umanitatii. Ispita puterii /29

I. 3. Averea bisericeasca si administrarea ei /37

I. 3. 1. Mijloace de obtinere a bunurilor pana la Constantin cel Mare /39

I. 3. 2. Mijloace de obtinere a bunurilor dupa Constantin cel Mare /40

I. 3. 3. Subiectul proprietatii bisericesti /41

I. 3. 4. Organe abilitate in administrarea averii bisericesti /42

I. 4. Saracii, saracia si bogatia in Hristos /46

I. 4. 1. Conceptul de saraci si saracie. Saracia un flagel sau o problema a societatii? /46

I. 4. 2. Bogatia si saracia– doua realitati ale istoriei omenirii. Cauzele saraciei /48

I. 4. 3. Remediul saraciei iubirea si milostenia /51

I. 4. 4. Institutii crestine de combatere a saraciei, cu efecte reale in plan social /56

I. 4. 5. Saracia si cersetoria /60

I. 5. Recompensele materiale– urmare a muncii depuse („Vrednic este lucratorul de plata sa!”) /62

I. 6. Amprenta ecleziastica asupra dimensiunii economice din viata societatii /70

I .6. 1. Agricultura /71

I. 6. 2. Comertul cu buna masura /72

I. 6. 3. Mestesugurile /74

I. 6. 4. Industria si tehnica /75

II. PRINCIPIILE MORALE ALE VECHIULUI TESTAMENT REFERITOARE LA BUNURILE MATERIALE /77

II. 1. Porunca edenica„cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l stapaniti” /78

II. 2. Cain si Abel /84

II. 3. Potopul si curatirea pacatelor/  87

II. 4. Patriarhul Avraam /92

II. 5. Periplul poporului ales spre tara Fagaduintei Canaan /95

II. 6. Regele David - pacat si indreptare. Smerenie si rasplata /100

II. 7. Regele Solomon si bogatia sa /103

II. 8. Dreptul Iov incercare si rasplata /108

II. 9. Aspecte economice in cartea Pildele lui Solomon /111

II. 10. Misiunea profetilor si flagelul social al saraciei /112

III. VIZIUNEA NOULUI TESTAMENT ASUPRA ECONOMIEI/ 117

III. 1. Predica de pe Munte– iubirea aproapelui /119

III. 2. Bogatii si bogatia in invatatura Mantuitorului /124

III. 2. 1. Pilda bogatului nemilostiv si a saracului Lazar /126

III. 2. 2. Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina /128

III. 2. 3. Pilda iconomului nedrept /131

III. 3. intalnirea dregatorului bogat cu Hristos /133

III. 4. Zaheu vamesul /137

III. 5. Banul dajdiei /138

III. 6. Minuni savarsite cu scop pedagogic (inmultirea painilor, pescuirea minunata etc.) /140

III. 7.„Nu faceti casa Tatalui Meu casa de negustorie” (Ioan 2, 16). /142

III. 8. Iuda si iubirea de argint (arghirofilia) /144

III. 9. Anania si Safira in cartea Faptele Apostolilor /147

III. 10. Aspecte economice prezentate in epistolele pauline /155

III. 11. Atitudinea Sfantului Apostol Iacob fata de bunurile materiale /159

III. 12. Idei economic-sociale in Epistolele Sfantului Apostol Petru /167

III. 13. Apocalipsa si situatia bunurilor materiale /168

IV. ECONOMIE SI MORALA LA SFINTII PARINTI/ 172

IV. 1. Biserica primelor trei veacuri si bunurile materiale /173

IV. 2. Ce bogat se va mantui? /180

IV. 3. Principiile morale ale Sf. Ioan Gura de Aur si ale altor Sfinti Parinti ai Bisericii /184

IV. 3. 1. Sfantul Ioan Gura de Aur /185

IV. 3. 2. Sfantul Vasile cel Mare /194

IV. 3. 3. Sfantul Grigorie de Nyssa /204

IV. 3. 4. Fericitul Augustin /207

IV. 3. 5. Sfantul Maxim Marturisitorul /209

IV. 3. 6. Alti Parinti ai Bisericii crestine /211

IV. 4. Monahismul si economia /215

IV. 5. Cultul crestin si problemele materiale /224

IV. 6. Proprietari sau administratori ai bunurilor materiale? Bogatiadin perspectiva teologica /228

IV. 7. Simonia si combaterea ei (teologica si canonica) /230

IV. 8. Bunurile materiale in viziunea unor secte si grupari eretice din primele veacuri crestine /237

 CONCLUZII /240

 BIBLIOGRAFIE /243

 CUPRINS /276


Anul apartiei: 2013
Nr. pagini: 278

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review