C# pentru liceu (Programare in Visual C# 2008 Express Edition)

C# pentru liceu (Programare in Visual C# 2008 Express Edition). Prezentare - C# pentru liceu (Programare in Visual C# 2008 Express Edition). Partea I.
Limbajul C#
Cap. 1. C# si platforma .NET
• .NET Framework
- Compilarea programelor pe platforma .NET
- Instrumente de dezvoltare a aplicatiilor .NET
- Principalele caracteristici ale arhitecturii .NET
• Mediul Integrat Visual C# 2008 Express Edition
- Instalare
- Compilare in linie de comanda
- Crearea unei aplicatii de tip consola
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii
Cap. 2 Limbajul C# . Introducere
• Structura unui program simplu C#
- O aplicatie de tip Consola
- Metoda Main - punctul de intrare in aplicatie
• Parametri in linia de comanda
• Variante ale metodei Main
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii
Cap. 3 Fundamentele limbajului C#
• Tipuri
- Tipuri predefinite
- Tipuri definite de programator
- Tipuri valoare si tipuri referinta
- Conversii intre tipuri
• Variabile si constante
• Enumerari
• Expresii
• Tablouri
- Tablouri unidimensionale
- Tablouri multidimensionale
- Tablouri neregulate
• Instructiuni
- Instructiunea de selectie if… else
- Instructiunea de selectie switch
- Ciclul for
- Ciclul foreach
- Ciclul while
- Ciclul do while
- Instructiuni de salt neconditionat
• Spatii de nume
• Directive de preprocesare
• Definirea numelor simbolice
- Directiva #define
- Directiva #undefine
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii
Cap. 4. Programare Orientata pe Obiecte in C#
• Obiecte si clase
• Mecanismele fundamentale ale OOP
• Clasele C#
- Definirea claselor
- Metode. Parametrii metodelor
- Supraincarcarea metodelor
- Membrii statici ai unei clase
- Constante
- Constructori
- Cuvantul cheie this
- Destructorul clasei
- Proprietati
- Indexatori
- Operatori de conversie
- Clase interioare
- Continere
- Clase partiale
- Clase sigilate
• Supraincarcarea operatorilor
- Sintaxa
- Supraincarcarea operatorilor binari
- Metoda ToString()
- Supraincarcarea operatorilor unari
• Structuri
• Interfete
• Mostenire
- Specializare si generalizare
- Implementarea mostenirii
- Accesarea membrilor mosteniti
- Constructorii claselor derivate
- Membrii ascunsi
• Polimorfism
- Conversia referintelor
- Metode virtuale
- Utilitatea polimorfismului
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii
Cap. 5 Alte insusiri importante ale limbajului C#
• Delegari
- Declarare
- Crearea obiectelor delegare
- Invocarea metodelor atasate unei delagari
- Invocarea delegarilor cu tipuri de retur
• Evenimente
- Lucrul cu evenimente
- Publicarea evenimentelor in mod specific .NET
• Generice
- Clase generice
- Metode generice
• Colectii
- Clasa generica Stack
- Clasa generica List
- Clasa generica Dictionary
• Tratarea exceptiilor
• Manevrarea stringurilor
- Operatii si metode
- Formatarea stringurilor
- Transformarea stringurilor in valori numerice
- Citirea unui sir de valori numerice
• Citiri si afisari din fisiere de tip text
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii
Partea a II -a.
Aplicatii de tip Windows Forms
Cap 6. Crearea unei aplicatii simple de tip Windows Forms
Cap 7. Tratarea evenimentelor
• Cum se creaza handler-ele
• O privire in spatele scenei
• Declansarea programatica a unui eveniment
• Crearea programatica a unui control
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii
Cap. 8. Controalele definite de .NET Framework
• Controlul Button
• Controalele Label si LinkLabel
• Controalele RadioButton, CheckBox si GroupBox
• Controlul TextBox
• Controalele MenuStrip si ContextMenuStrip
• Forme
• Dialoguri predefinite
• MDI– Multiple Document Interface
• Controlul RichTextBox
• Controlul ToolTip
• Controlul NotifyIcon
• Fonturi
• TabControl
• Controalele ListBox, ComboBox si CheckedListBox
• Controalele TrackBar, NumericUpDown si DomainUpDown
• Controlul ProgressBar
• Controlul Timer
• Controalele PictureBox si Imagelist
• Controlul ListView
• Controlul TreeView
• Controalele Web Browser si StatusStrip
• Integrarea WindowsMediaPlayer in aplicatii
Cap. 9. Desenare in .NET cu Visual C#
• Clasa Graphics
• Penite pentru desenarea formelor
• Pensule pentru umplerea formelor
• Desenarea textului
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii
Cap. 10 XML cu C#
• Sintaxa XML
• Clase .NET pentru XML
• Citirea informatiilor dintr-un document XML
• Descarcarea fisierelor XML de pe Internet
• Citirea si analiza unui document XML cu XmlTextReader
• Crearea continutului XML cu XmlTextWriter
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii
Partea a III -a.
Baze de date cu C#.
Cap. 11. Notiuni introductive
• Instrumente de lucru
• SGDB-uri– notiuni generale
• Calitatile SGDBR-urilor
• Furnizori de baze de date relationale
Cap. 12. Tehnologia ADO.NET– introducere
• Ce este ADO.NET ?
• Caracteristicile tehnologiei ADO.NET
• Arhitectura ADO.NET
• Crearea unei baze de date in VCSE
• Interogari cu Query Designer
• Controlul DataGridView
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii
Cap. 13. Aplicatii cu baze de date in modul conectat
• Utilizarea provider-ului pentru SQL Server 2005
• Utilizarea provider-ului pentru OLE DB
• Utilizarea provider-ului pentru ODBC
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii
Cap. 14. Aplicatii cu baze de date in modul deconectat
• Construirea si utilizarea dataset-urilor
• Accesarea tabelelor intr-un dataset
• Accesarea randurilor si coloanelor intr-o tabela
• Accesarea valorilor dintr-o tabela a unui dataset
• Propagarea schimbarilor din dataset spre baza de date
• Dataset-urile si XML
• Controalele si legarea datelor
• Relatii intre tabele
• Interogari. Proceduri stocate.
• Vederile unei baze de date (Views)
• Rezumatul capitolului
• Intrebari si exercitii

Despre limbajul C# si platforma .NET
Numele limbajului C# a fost inspirat din notatia ? (diez) din muzica, care indica faptul ca nota muzicala
urmata de ? este mai inalta cu un semiton. Este o similitudine cu numele limbajului C++, unde ++ reprezinta atat
incrementarea unei variabile cu valoarea 1, dar si faptul ca C++ este mai mult decat limbajul C.
Limbajul C# a fost dezvoltat in cadrul Microsoft. Principalii creatori ai limbajului sunt Anders Hejlsberg, Scott
Wiltamuth si Peter Golde. Prima implementare C# larg distribuita a fost lansata de catre Microsoft ca parte a
initiativei .NET in iulie 2000. Din acel moment, se poate vorbi despre o evolutie spectaculoasa. Mii de programatori
de C, C++ si Java, au migrat cu usurinta spre C#, gratie asemanarii acestor limbaje, dar mai ales calitatilor noului
limbaj. La acest moment, C# si-a castigat si atrage in continuare numerosi adepti, devenind unul dintre cele mai
utilizate limbaje din lume.
Creatorii C# au intentionat sa inzestreze limbajul cu mai multe facilitati. Succesul de care se bucura in
prezent, confirma calitatile sale:
?? Este un limbaj de programare simplu, modern, de utilitate generala, cu productivitate mare in
programare.
?? Este un limbaj orientat pe obiecte.
?? Permite dezvoltarea de aplicatii industriale robuste, durabile.
?? Ofera suport complet pentru dezvoltarea de componente software, foarte necesare de pilda in medii
distribuite. De altfel, se poate caracteriza C# ca fiind nu numai orientat obiect, ci si orientat spre
componente.
La aceste caracteristici generale se adauga si alte trasaturi, cum este de pilda suportul pentru
internationalizare, adica posibilitatea de a scrie aplicatii care pot fi adaptate cu usurinta pentru a fi utilizate in diferite
regiuni ale lumii unde se vorbesc limbi diferite, fara sa fie necesare pentru aceasta schimbari in arhitectura
software.
In stransa legatura cu Arhitectura .NET (.NET Framework) pe care functioneaza, C# gestioneaza in mod
automat memoria utilizata. Eliberarea memoriei ocupate (garbage collection) de catre obiectele care nu mai sunt
necesare aplicatiei, este o facilitate importanta a limbajului. Programatorii nu mai trebuie sa decida singuri, asa cum
o fac de pilda in C++, care este locul si momentul in care obiectele trebuie distruse.
In C# se scriu de asemenea aplicatii pentru sisteme complexe care functioneaza sub o mare varietate de
sisteme de operare, cat si pentru sisteme dedicate (embeded systems). Acestea din urma se intind pe o arie larga,
de la dispozitive portabile cum ar fi ceasuri digitale, telefoane mobile, MP3 playere, pana la dispozitive stationare ca
semafoare de trafic, sau controlere pentru automatizarea productiei.
Din punct de vedere sintactic C# deriva din limbajul C++, dar include si influente din alte limbaje, mai
ales Java.
3
.NET Framework
Arhitectura .NET este o componenta software care ofera un mediu de programare si de executie a
aplicatiilor pentru sistemele de operare Microsoft. Este inclusa in sistemele de operare Windows Server 2008 si
Windows Vista si poate fi instalata pe Windows XP si Windows Server 2003.
.NET Framework este un mediu care permite dezvoltarea si rularea aplicatiilor si a serviciilor Web,
independente de platforma.
Limbajul C# se afla intr-o stransa legatura cu arhitectura .NET. Initial, C# a fost dezvoltat de catre Microsoft
pentru crearea codului platformei .Net, la fel cum destinatia initiala a limbajului C a fost aceea de a implementa
sistemul de operare UNIX. .NET pune la dispozitie o colectie impresionanta de clase organizate in biblioteci, pe
care C# le utilizeaza.
Este momentul sa precizam ca C# functioneaza avand .NET ca infrastructura, dar .NET suporta si alte
limbaje, cum este C++, Visual Basic sau Java. In oricare dintre aceste limbaje programati, aveti la dispozitie
aceleasi biblioteci de clase. .NET se realizeaza in acest fel interoperabilitatea limbajelor.
.NET este constituit din doua entitati importante:
?? Common Language Runtime (CLR)
Acesta este mediul de executie al programelor. Este modulul care se ocupa cu managementul si
executia codului scris in limbaje specifice .NET. CLR furnizeaza de asemenea servicii importante,
cum sunt securitatea aplicatiilor, portabilitatea acestora, managementul memoriei si tratarea
exceptiilor.
?? Base Class Library
Este vorba despre Biblioteca de Clase .NET. Aceasta biblioteca acopera o arie larga a necesitatilor
de programare, incluzand interfata cu utilizatorul, conectarea cu bazele de date si accesarea datelor,
dezvoltarea aplicatiilor web, comunicarea in retele si altele. Codul bibliotecii este precompilat, fiind
incapsulat de regula in functii, numite metode, pe care programatorul le poate apela din propriul
program. La randul lor, metodele apartin claselor, iar clasele sunt organizate si separate intre ele cu
ajutorul spatiilor de nume (namespaces). Despre toate aceste notiuni vom vorbi pe larg in capitolele
urmatoare. Ceea ce trebuie retinut pentru moment, este ca programatorii combina propriul cod cu
codul Bibliotecii de Clase .NET pentru producerea de aplicatii.
Compilarea programelor pe platforma .NET
Limbaje interpretate
Cand programati intr-un limbaj de programare interpretat, veti scrie codul si veti rula aplicatia. Cu ajutorul
unui interpretor specific limbajului, fiecare linie de cod este interpretata chiar in momentul rularii si este
preschimbata imediat in cod masina si executata. Partea buna este ca puteti rula codul pana la primul bug, puteti
inlatura eroarea in cod iar apoi sa continuati executia codului. Limbajul nu necesita timp de compilare si de legare.
Partea neplacuta este ca limbajele interpretate sunt lente. Limbajul Basic a fost initial un limbaj interpretat, dar mai
apoi, incepand cu anii 1980, au aparut si versiuni compilate. Marea majoritate a limbajelor de scriptare Web sunt de
asemenea limbaje interpretate.
Limbaje compilate
Codul scris intr-un asemenea limbaj, numit cod sursa, este translatat de catre compilator intr-un cod apropiat
de nivelul masinii, numit cod executabil (de exemplu codul continut in fisierele (*.exe). Daca in timpul compilarii
apar erori, atunci este necesar sa le inlaturati, dupa care veti compila din nou. Daca aplicatia trece acum de
4
compilare fara erori de sintaxa, atunci se va produce codul executabil si veti putea sa rulati aplicatia. Limbajele C si
C++ sunt exemple clasice de limbaje compilate.
Din aceasta perspectiva C# este un limbaj compilat. Dar nu in sensul descris mai sus. Ca sa intelegeti, este
necesar sa stiti ca in urma compilarii unui program C#, nu se creaza un cod executabil. Se creeaza un fisier numit
assembly care de regula se identifica cu extensia .exe sau .dll. Un asemenea fisier nu poate fi executat pe un
sistem pe care nu exista infrastructura .NET. Fisierul contine un tip special de cod, numit Limbaj Intermediar, pe
scurt CIL (Common Intermediate Language). Limbajul CIL defineste un set de instructiuni portabile, independente
de orice tip de procesor si platforma. Figura ilustreaza procesul de creare a codului executabil pe platforma .NET.
Fig. 1 Procesul de compilare pe platforma .NET
In momentul in care un program este executat, CLR activeaza un compilator special, numit JIT (just in time).
Acesta preia codul CIL si il transforma in cod executabil. Transformarea se face“la cerere”, in sensul ca o secventa
de cod se compileaza doar in momentul in care este utilizata pentru prima oara. Un program compilat in format CIL
poate rula pe orice sistem pe care s-a instalat Common Language Runtime. Aceasta asigura portabilitatea
aplicatiilor .NET.
Fisierul .exe sau .dll produs la compilare contine pe langa codul CIL, asa numitele metadate. Metadatele
descriu datele utilizate de catre aplicatie.
Instrumente de dezvoltare a aplicatiilor .NET
Platforma .NET actuala a ajuns la versiunea 3.5. Microsoft pune la dispozitia programatorilor doua unelte
pentru dezvoltarea aplicatiilor:
1. Visual Studio .NET si varianta free Visual Studio Express 2008
2. .NET Framework SDK
Pachetul de dezvoltare a aplicatiilor pentru .NET 3.5 (Microsoft .NET Framework 3.5 SDK1), include:
?? .NET Framework
?? Compilatorare in linie de comanda pentru limbajele de programare: C#, C++ , Visual Basic, si
Jscript.
?? Instrumente pentru crearea, depanarea si configurarea aplicatiilor .NET.
?? Exemple si documentatie.
1 Software Development Kit– Kit de Dezvoltare a Aplicatiilor
Cod sursa
C#
Cod sursa
J#
Cod sursa
C++
Cod sursa
VB
Compilator J# .Net
Compilator C++.Net
Compilator C# .Net
CIL si
metadate
(.exe si .dll)
Compilator VB .Net
compilare
cu JIT
si executie
5
Trebuie sa stiti ca exista compilatoare pentru platforma .NET create de anumite firme sau organizatii,
pentru limbajele Smaltalk, Perl, Cobol sau Pascal, ca sa enumeram doar cateva disponibile pe piata.
Principalele caracteristici ale arhitecturii .NET
Independenta de procesor si de platforma
Codul CIL este independent de sistemul de operare si de procesor. De aceea, in scrierea aplicatiilor nu trebuie sa
fiti preocupati de caracteristicile hardware sau software ale sistemului. Spre surpriza multor programatori, aplicatiile
.NET pot fi dezvoltate si executate pe sisteme de operare non-Microsoft, (Mac OS X, numeroase distributii Linux si
Solaris, ca sa numim numai cateva).
Managementul automat al memoriei
Alocara si eliberarea memoriei nu mai este o problema care trebuie sa-i preocupe pe programatori, datorita
mecanismului automat de garbage collection.
Interoperabilitatea limbajelor
Este un fapt comun ca diversele componente ale unei aplicatii sa fie scrise in limbaje diferite, suportate de catre
platforma .NET.
Securitate
.NET furnizeaza un model comun de securitate, valabil pentru toate aplicatiile, care include un mecanism unificat de
tratare a exceptiilor . O exceptie este un eveniment neprevazut, care intrerupe executia unui program, atunci cand
de pilda, se executa o intructiune ilegala.
Portabilitate
Un program scris pentru platforma .NET poate rula fara nici o modificare pe oricare sistem pe care platforma este
instalata.
Caracteristicilor de mai sus li se adauga si altele, care ies insa din cadrul acestei lucrari.
6
Mediul Integrat Visual C# 2008 Express Edition
Visual C# 2008 Express Edition (pe scut: VCSE), este un mediu free de dezvoltare a aplicatiilor produs de
Microsoft. Este un IDE (integrated development environment), care ofera un set de instrumente, intre care un editor
de cod pentru scrierea programelor C#, compilator, depanator, instrumente pentru build automation (automatizarea
procesului de compilare) si altele. Kit-ul de instalare C# Express, include Platforma .NET 3.5, iar aceasta la randul
ei include intre altele Biblioteca de Clase.
Cerinte de sistem
Sistemele de operare suportate sunt: Windows Server 2003, Windows Vista; Windows XP.
?? Pentru Microsoft Windows XP, Service Pack 2:
- minim 192 MB de RAM (preferabil cel putin 384 MB)
- cel putin un procesor de 1 GHz (preferabil> 1.6 GHz)
?? Pentru Microsoft Windows Vista si Microsoft Windows Server 2003:
- minim 768 MB de RAM (preferabil cel putin 1 GB)
- cel putin un procesor de 1,6 GHz (preferabil> 2.2 GHz)
Instalare
Visual C# 2008 Express Edition poate fi descarcat de pe site-ul Microsoft, la adresa
http://www.microsoft.com/express/download/. Alternativ, in josul paginii aveti optiunea de a descarca Visual Studio
Express Edition pentru o instalare offline. Visual Studio contine mediile de programare Visual C#, Visual Basic,
Visual C++, precum si serverul de baze de date Microsoft SQL Server 2005. Instalarea se face simplu, cu ajutorul
unui wizard, insa pentru montarea imaginii DVD-ului (fisier cu extensia ISO) aveti nevoie de un utilitar cum ar fi de
pilda Daemon Tools.
Ca observatie, indiferent daca veti instala Visual Studio sau doar Visual C# 2008 Express, veti opta
intotdeauna pentru instalarea .NET Framework, Visual C#, MS SQL Server si MSDN (Micorsoft Developer
Network). MSDN contine o foarte bogata documentatie de care nu va puteti lipsi cand dezvoltati aplicatii. Exista si
versiunile Visual C# 2008 si Visual Studio 2008 cu facilitati suplimentare, dar care nu sunt gratuite.
Ajunsi in acest punct, dorim sa atragem atentia asupra faptului ca o prejudecata raspandita privind
dezvoltarea .NET este aceea ca programatorii trebuie sa instaleze Visual Studio ca sa poata crea aplicatii C#. Nu
este adevarat. Puteti sa compilati si sa rulati orice tip de program .NET folosind kit-ul de dezvoltare a aplicatiilor
.NET Framework 3.5 Software Development Kit (SDK), care este downloadabil in mod gratuit. Acest SDK va
pune la dispozitie compilatoare, utilitare in linie de comanda, contine Biblioteca de Clase .Net, exemple de cod si o
documentatie completa.
Se pot crea aplicatii C# in doua moduri diferite:
1. Folosind Notepad sau oricare editor de text si apoi compilarea in linie de comanda.
2. Utilizand Visual Studio Express Edition. Aceasta este metoda preferabila, datorita sprijinului
considerabil pe care-l ofera mediul integrat in dezvoltarea aplicatiilor, mai ales a acelora cu interfata
cu utilizatorul.
7
Compilare in linie de comanda
Desi s-ar putea ca niciodata sa nu va decideti sa dezvoltati aplicatii mari folosind compilatorul C# in linie de
comanda, este totusi important sa intelegeti cum se lucreaza in linie de comanda fie doar si pentru urmatoarele
motive:
- Nu aveti o copie a Visual C# 2008 Express, sau sistemul pe care-nu satisface cerintele hardware sau
software minimale:
- Doriti sa proiectati un build tool automatizat, asa cum este MSBuild sau Nant, care necesita sa
cunoasteti optiunile in linie de comanda ale utilitarelor.
- Doriti o intelegere profunda a C#, doriti sa vedeti ce se petrece in spatele scenei atunci cand utilizati IDEuri
pentru dezvoltarea aplicatiilor.
Primul program C#
Este o traditie pastrata in timp, ca o carte de programare sa inceapa cu programul care afiseaza pe ecran
“Salut lume !”. Vom compila si executa acest program C# in linie de comanda, urmand pasii de mai jos:
1. Editarea codului sursa. Deschideti Notepad si scrieti urmatorul cod:
using System;
class Salut
{
static void Main()
{
Console.WriteLine("Salut lume!");
}
}
In C# fisierele sursa au extensia cs. Salvati fisierul cu numele salut.cs intr-un folder oarecare, de exemplu
C:teste.
2. Compilarea in linie de comanda. La promptul de comanda, compilati astfel: csc salut.cs
Fig. 2 Exemplu de compilare in linie de comanda
8
Asadar, compilatorul csc.exe (C sharp compiler) primeste ca argument in linie de comanda numele fisierului
sursa. Veti constata ca in urma compilarii, in folderul C:teste s-a creat fisierul salut.exe. Acesta este un
assembly, continand codul intermediar CIL. Executarea lui este posibila doar pe sistemele care au
infrastructura .NET.
3. Executarea programului. Rularea programului se face simplu, prin tastarea numelui fisierului .exe:
c:teste>salut
Programul afiseaza:
Salut lume!
Fig. 3 Executarea programului dat ca exemplu
Setarea variabilei de mediu PATH. Daca platforma .NET a fost instalata odata cu Visual Studio sau VCSE, atunci
la instalare puteti opta ca variabila de mediu PATH sa retina in mod implicit caile spre utilitarele in linie de comada,
inclusiv spre compilator, ceea ce va scuteste de efortul de a le introduce manual. Daca PATH nu retine aceste cai,
atunci nu veti putea lucra in linie de comanda, deoarece sistemul de operare nu va gasi aceste utilitare.
In cazul in care nu ati ales varianta setarii PATH la instalare, o puteti face ulterior astfel:
- La promptul de comanda, mutati-va in subdirectorul Common7Tools al instalarii.
- Rulati fisierul de comenzi VSVARS32.bat scriind: VSVARS32.
Crearea unei aplicatii de tip consola
1. Deschideti mediul integrat de programare: Start->All Programs-> Visual C# 2008 Express Edition.
2. In meniul File, selectati New Project. Se deschide dialogul New Project. Acesta permite alegerea diferitor
tipuri de aplicatii. Selectati Console Application ca tip de proiect si schimbati numele aplicatiei in salut. Click
OK.
Visual C# Express Edition 2008 creaza un nou folder pentru proiect, cu acelasi nume cu cel al
proiectului. Deschide de asemenea fereastra principala si Editorul de Cod unde veti intra si veti modifica codul
sursa C#.
9
Fig. 4 Crearea unei aplicatii de tip consola
Toolbars Solution
Explorer
10
Barele de instrumente (Toolbars) sunt in partea de sus a ferestrei principale. Acestea contin icon-uri
pentru crearea, incarcarea si salvarea proiectelor, editarea codului sursa, compilarea aplicatiei. Accesare:
View->Toolbars. In partea a doua a lucrarii, prin Toolbar vom identifica bara de intrumente care
pastreaza iconuri cu controalele Windows Forms.
Solution Explorer este un panou foarte util care afiseaza fisierele care constituie proiectul. Cel mai
important fisier este Program.cs," care contine codul sursa al aplicatiei.
3. Este permis sa schimbati numele clasei in Editorul de Cod. De exemplu schimbati Program cu Salut.
4. Scrieti codul de mai jos:
using System;
static void Main(string[] args)
{
Console.WriteLine("Imi place C# !");
Console.ReadLine();
}
5. Rularea programului. Programul este gata de compilare si rulare. Se apasa F5 ori click pe iconul .
IntelliSense– o facilitate importanta a editorului de cod
Cand se scrie un nume sau un cuvant cheie in editor, se poate utiliza instrumentul numit IntelliSense care
este parte a panoului de cod. De exemplu, cand metoda ReadLine apare evidentiata in lista, Apasati Enter sau
Tab sau faceti dublu-click si ReadLine va fi adaugata in cod:
Fig. 4 Facilitatea IntelliSense
Avantajul utilizarii IntelliSense este pe de o parte faptul ca programatorul nu trebuie sa memoreze toate tipurile si
metodele vizibile intr-un anumit context deoarece acestea apar in mod automat in lista. Pe de alta parte, poate fi
sigur ca ceea ce scrie este corect.

Autor(i): Constantin Galatan, Susana Galatan
Nr.pagini : 350

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review