Centre de misterii ale Evului Mediu (Rudolf Steiner)

Corelat cu marile adevaruri antroposofice expuse la Congresul de Craciun 1923/1924, in conferintele incluse in acest volum Rudolf Steiner reconstituie drumul vechii cunoasteri spirituale in decursul ultimelor secole ale evolutiei omenirii spre spiritualitatea moderna si fundamentarea Noilor Misterii.

Fragment din carte:


Iata de ce eu consider o perioada de tranzitie de la secolul IX la secolul X dupa Christos, caci mai inainte toate conceptele erau inca foarte spirituale; nu i-ar fi venit ideea unui adevarat invatat din secolul IX ca realitate a ingerilor, Arhanghelilor sau Serafimilor, de exemplu, nu era identica - eu inteleg prin asta calitatea de realitate - cu cea a oamenilor fizici pe care ii vedea cu ochii.

Inainte de secolul X, cand acesti invatati vorbeau de entitatile spirituale, de asa-numitele inteligente cosmice, ei vorbeau ca de entitati care puteau fi intalnite realmente. Desi se stia pe atunci ca trecuse de mult timpul in care clarvederea generala fusese o proprietate a oamenilor, se stia si ca in anumite circumstante precise actiunea acestor entitati se facea simtita.

Nu trebuie neglijat faptul ca pentru nenumarati preoti, preoti catolici, pana in secolele IX si X era absolut clar ca in cadrul celebrarii sacrificiului in timpul slujbei intalneau, datorita unei actiuni sau alteia, entitati spirituale, inteligente cosmice.

Dar incepand cu secolele IX si X s-a pierdut, incetul cu incetul, pentru constienta omului, raportul direct cu inteligentele cos mi ce, si tot mai mult s-a impus numai constienta elementelor cosmice: cele ale Pamantului, cele lichide sau apoase, cele aeriene, cele de felul caldurii si al focului.

Si in timp ce inainte se vorbise despre inteligentele cosmice ca reglatoare ale miscarilor planetelor in trecerea lor prin fata stelelor fixe s. a. m. d., se vorbea acum doar de elementele situate imediat in apropierea Pamantului. Se vorbea despre elementele pamant, apa, aer, foc.

Elementele chimice asa cum le concepem noi astazi nu au fost luate in considerare decat mai tarziu. Dar, vedeti dumneavoastra, v-ati face o idee cu totul falsa despre lucruri daca v-ati imagina ca si in secolele XIII-XIV si intr-o anumita masura pana in secolul XVIII cunoscatorii atribuiau termenilor: caldura, aer, apa, pamant, sensul pe care li-l dam noi astazi.

In prezent cand oamenii vorbesc despre caldura au in vedere numai o stare a corpurilor; de un eter al caldurii propriu-zis nu se mai vorbeste. Aerul, apa au devenit in fond pentru omul actual culmea abstracti ei.

Si este necesar sa aprofundam felul in care erau ele concepute altadata; iata de ce as vrea sa va dau un exemplu de modul in care se exprimau invatatii in epoca de care este vorba.

Cand am scris Geheimwissenschaft (Stiinta oculta), am fost obligat sa pun expunerea mea despre evolutia Pamantului in acord - cat de cat - cu ideile si conceptele folosite actualmente. In secolele XIII, XII, s-ar fi putut face altfel.

Intr-un anumit capitol, de exemplu, s-ar fi gasit aceasta: Mai intai, o evocare a entitatilor care se pot desemna drept cele ale primei ierarhii: Serafimi, Heruvimi, Tronuri.

S-ar fi caracterizat Serafimii ca fiind acele entitati pentru care nu exista subiect si obiect, pentru care subiectul si obiectul sunt una; care nu ar fi spus„Obiectele sunt in afara mea”, ci„Lumea exista si eu sunt lumea, si lumea sunt Eu”; care stiu ceva numai despre sine, si anume aceste entitati, acesti Serafimi stiu despre sine printr-o experienta a carei slaba reflectare ii apare omului atunci cand traieste un sentiment de entuziasm ardent...


CUPRINS:


Treptele sdevarului (biolog dr. Petre Papacostea)
In legatura cu publicarea conferintelor lui Rudolf Steiner

Partea I. Centre de Misterii ale Evului Mediu. Rosicrucianismul si principiul modern de initiere

Prima conferinta, Dornach, 4 ianuarie 1924

Cercetarea evolutiei lumii in secolele IX-X, pornita inca din intelegerea ierarhiilor: Prima ierarhie si existenta saturniana; caldura. a doua ierarhie si evolutia solara; lumina si aerul. a treia ierarhie si evolutia lunara; aparitia si esenta culorilor. a patra ierarhie, omul primordial si Pamantul; aparitia vietii, a solidului, a sufletului. lipsa de esenta a conceptiei actuale despre lume.

Conferinta a doua, Dornach, 5 ianuarie 1924

O instruire in misterii in secolul XII: legatura dintre intelegerea revelatiei spirituale pe un munte inalt si explicarea conditiilor din natura in adancul Pamantului mai putea inca sa-l duca pe om la intelepciune si la cunoasterea de sine. raimundus lullus si relatia sa cu cuvantul cosmic. Inceputurile initierii rosicruciene.

Conferinta a treia, Dornach, 6 ianuarie 1924

Caracterul revelatiei spirituale in evul Mediu tarziu. Fratia rosicruciana a cunoasterii. revelatia prin intermediul simbolurilor si semnificatia ei; indoielile legate de raspandirea ei. Inceputul fricii de cunoastere. raimund din Sabunda si Pico della Mirandola. Jertfirea cunoasterii stelelor si impulsul libertatii. Intelepciunea afectivitatii intalnita la unele persoane izolate, pana in secolul XIX.

Conferinta a patra, Dornach, 11 ianuarie 1924

Invatatura despre inteligenta planetelor si demonul planetelor; agrippa von nettesheim. omul primordial ca fiinta solara si ca inteligenta a planetei Pamant. legatura sa prea stransa cu materia terestra. Modificarea rapor - turilor dintre Soare si Pamant; impulsul christic. Faust si Spiritul Pamantului. Invatatura rosicruciana despre raportul real dintre sistemul cosmic al lui Ptolemeu si cel al lui copernic. Instrainarea de sine si aspiratiile oamenilor din epoca moderna. Inceputul epocii michaelice.

Conferinta a cincea, Dornach, 12 ianuarie 1924

Doua invataturi ale unei scoli de stiinta spirituala ajunse pana in secolul XiX: intelegerea formelor simbolice ale stiintei spirituale prin trairea scheletului si a interiorului oaselor. Formarea structurii coloanei vertebrale si a creierului; raporturile cu Soarele si luna; reflectarea lor in ochi si in organul mirosului. organul din cap situat la radacina nasului:„un mic om”. cunoasterea esentei materiei prin organul din cap, a esentei formei prin trairea in interiorul oaselor. Invatatura lui aristotel despre modul de a concepe materia si forma in mineral, in planta, in animal si in om.

Conferinta a sasea, Dornach, 13 ianuarie 1924

Caracterul subiectiv al vechilor initieri: ce a fost pus de zei in membrele oamenilor a fost inaltat in afara; datorita rezistentei oferite de elemente, a fost posibila inscrierea in lumina astrala. lumina astrala ca memorie a evolutiei omenirii. Pulverizarea vietii ideilor moderne in eterul caldurii. christian rosenkreutz si transformarea stiintelor moderne ale naturii. caracterul orientat spre obiectivitate al initierii moderne: sa invatam sa citim cele inscrise de epocile anterioare in lumina astrala. Despre esenta lui Michael.

Partea a II-a. Sarbatoarea pastelui ca parte a istoriei misteriilor omenirii

Prima conferinta, Dornach, 19 aprilie 1924

Legaturile sarbatorii crestine a Pastelui cu cultele misteriale pagane. ceremonialul si structura cultului lui adonis desfasurat toamna: moartea, depunerea in mormant, invierea. Ceremonialul de cult ca imagine a procedeelor de initiere ascunse in misterii; acestea ca imagine a proceselor reale care au loc in natura. Constientizarea tainei mortii. Misteriul de pe Golgotha. Ceea ce in vechea initiere se petrecea cu sufletul, s-a realizat prin christos in intreaga natura omeneasca. ceea ce fusese inainte o inaltare spatiala spre entitatea solara a devenit dupa Golgotha contemplare in timp a unui proces pamantesc-istoric. Noua sarbatoare a invierii, desfasurata primavara. Natura omului devine materialista. Ideea invierii si antroposofia.

Conferinta a doua, Dornach, 20 aprilie 1924

Marea sarbatoare: constientizarea legaturilor omului cu cosmosul. Relatia existenta in vechime cu puterile paterne ale lunii, in vremuri si mai vechi cu puterile filiale ale Soarelui. Nasterea pamanteasca: nastere lunara; actiunea necesitatii.„a doua nastere” in jurul celui de al treizecilea an de viata: nasterea solara; posibilitatea automodelarii libere. Regresul cunoasterii, indeosebi a celei legate de fortele solare, in misterii. cele cinci trepte ale initierii, pana la mormantul„celui care invie”. Continutul launtric al sarbatorii Pastelui ca traire a omului pe aceasta treapta a evolutiei. - Patrunderea fortelor solare la nivelul Pamantului, atunci cand s-a pierdut posibilitatea acelei initieri. Misteriul de pe Golgotha.

Conferinta a treia, Dornach, 21 aprilie 1924

Aspectul astronomic al sarbatorii Pastelui si legatura sa cu taina lunii. actiunea lunii. Formarea prenatala a corpului eteric cu ajutorul entitatilor lunare pe baza celor aflate de pe alte planete. Participarea comuna la acest proces de formare si indeosebi actiunea comuna a lunii si Soarelui in cadrul initierii; trairea omeneasca a Pastelui. Abstractizarea acestei trairi in fixarea datei Pastelui pe baza legaturilor dintre Pamant, luna si Soare. Confuzia rezultata din comasarea misteriilor de toamna cu cele de primavara. Misteriile de toamna: se sarbatorea inaltarea spiritului dupa evenimentul mortii; legatura lor cu taina Soarelui. Misteriile de primavara: se traia coborarea spiritului din pre-pamantesc.

Conferinta a patra, Dornach, 22 aprilie 1924

Esenta misteriilor, dezvoltarea libertatii si antroposofia. incendiul de la efes si cel de la Goetheanum; in ce masura o nedreptate atat de mare a putut deveni o oportunitate pentru progresul omenirii. Intelepciunea misteriilor efesiene. Iehova. omul cosmic pre-pamantesc in sunet si lumina. Trecerea, in urma incendiului, a intelepciunii din templu in eterul lumii ca scriere cosmica; renasterea ei in aristotel si alexandru cel Mare si noua sa configuratie in scrierile referitoare la gandirea omeneasca: categoriile aristotelice. - antroposofia si invierea intelepciunii cosmice, care fusese ascunsa in perioada intermediara. Reconfigurarea impulsului dat de Goetheanum prin incendiul de la Goetheanum. Dispozitia pascala antroposofica.

NOTE:
Relativ la aceasta editie

Note pentru text
RUDOLF STEINER DESPRE STENOGRAMELE CONFERINTELOR.

Capitolul XXXV din Cursul vietii mele
INDICE DE NUME



Anul publicarii: 2013
Format: 13x20
Nr. pagini: 182