Controlul, manipularea fenomenelor meteo extreme prin interventii active in atmosfera

Comisia Europeana a propus miercuri, 14 iulie, 2021, un pachet ambitios de masuri pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene.

In vederea atingerii tintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 55% fata de anul 1990 si obtinerea neutralitatii climatice in anul 2050, principalele masuri propuse de executivul comunitar vizeaza alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european, reducerea drastica a emisiilor de CO2 si a consumului de energie, precum si utilizarea sporita a surselor regenerabile de energie (cu obiectivul ca 40% din energia UE sa fie sporita din surse regenerabile pana in 2030) si realizarea de campanii de impadurire masiva.

In urmatorii zece ani, Romania trebuie sa modifice tintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de la 2% la 12, 7%. Planul Comisiei Europene, in materie de clima, implica o tranzitie accelerata, cu mari schimbari structurale in timp scurt, care vor conduce la transformarea economiei si a societatii statelor europene.

Actiunile de combatere si de adaptare la impactul schimbarilor climatice sunt deosebit de importante, mai ales in zonele cu expunere majora in diferite parti ale Europei.

Adaptarea reprezinta o prioritate ridicata pentru agricultura din Romania: schimbarile climatice sunt accelerate si progresive, cu un impact semnificativ asupra sectorului, in ansamblu. Conform Strategiei nationale a Romaniei privind schimbarile climatice, sectorul agricultura si dezvoltare rurala trebuie sa actioneze rapid pentru a putea face fata amenintarilor viitoare si a consolida rezistenta si adaptabilitatea fermelor.

Pentru diminuarea pagubelor asociate fenomenelor meteorologice periculoase si reducerea riscurilor climatice, Romania a investit in operationalizarea si in extinderea capacitatilor de interventie, in combaterea caderilor de grindina si cresterea precipitatiilor.

Astfel, prin interventii active in atmosfera, in scopul combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, se realizeaza modificarea locala si pe termen scurt a parametrilor meteo-climatici. Infrastructura operationala din cadrul Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor (SNACP) a devenit functionala, ca urmare a necesitatii adoptarii unor masuri de combatere a caderilor de grindina.

Managementul Sistemului este asigurat de Autoritatea pentru Administrarea SNACP, institutie publica cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

In prezent, in Romania este utilizata metoda de insamantare a norilor, folosindu-se rachetele antigrindina si lansatoarele de la sol, amplasate in Punctele de Lansare din structura SNACP. Sezonul de combatere a caderilor de grindina se desfasoara, de regula, in intervalul aprilie-octombrie, si se deruleaza pe baza informatiilor furnizate de radarele meteorologice.

Activitatile de combatere a grindinei genereaza modificari ale conditiilor meteo-climatice la nivel local, cu o raza limitata de actiune, in spatiu si timp. Un punct de lansare (PL) protejeaza, fata de caderile de grindina, comunitatile si culturile agricole aflate la o distanta de circa 10 km in jur.

Unitatile de Combatere a Caderilor de Grindina din cadrul Sistemului protejeaza anual viile, livezile, culturile agricole si comunitatile de pe raza localitatilor in care sunt amplasate punctele de lansare a rachetelor antigrindina. Unitatile de Combatere a caderilor de grindina din cadrul SNACP intervin in momentul in care conditiile meteorologice din zona protejata prezinta pericol de grindina.

Prin interventii active in atmosfera, in norii cu risc major de grindina se trimit vectori purtatori de iodura de argint care, prin reactie, produc nuclee de condensare artificiala.

Aceasta modificare determina un proces de precipitare rapida a vaporilor de apa din nor si scade astfel semnificativ posibilitatea producerii greloanelor de grindina. Totodata, masa de apa din nor se uniformizeaza si cade, sub forma de ploaie, pe o suprafata mai mare.

Eficienta acestei tehnologii a fost dovedita in timp, nu doar prin documentele si rapoartele de monitorizare, prin studiile de fezabilitate sau aprecierile primite de la beneficiari, ci si prin rezultatele inregistrate de alte state cu parametri climatici similari, care au adoptat aceasta metoda de protectie a culturilor agricole valoroase pe care o folosesc cu succes, de cateva decenii.

Combaterea caderilor de grindina, in care se foloseste iodura de argint ca agent de insamantare a norilor, este o tehnologie nepoluanta folosita cu succes in multe tari, nefiind inregistrate efecte negative colaterale.

Extinderea sistemului s-a facut in concordanta cu prevederile legale in vigoare, respectiv Legea nr. 173/2008 privind interventiile active in atmosfera si cu prevederile Programului de realizare a Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor pentru perioada 2010-2024.

Amplasarea infrastructurii din cadrul SNACP: La acest moment, protectia antigrindina si mai ales infrastructura de crestere a precipitatiilor sunt in curs de dezvoltare la nivelul intregii tari si de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea si perspectiva de dezvoltare a sistemului, in contextul accelerarii hazardurilor climatice.

Dezvoltarea tehnologica si diversificarea metodelor de realizare a interventiilor active in atmosfera, adaptate specificului local si provocarilor climatice manifestate la nivel de regiune, au fost prioritatile dezvoltarii SNACP din ultimii ani.

In prezent, Sistemul include 5 unitati operationale de combatere a caderilor de grindina (UCCG), aflate in diferite etape de dezvoltare, iar in curs de realizare sunt inca doua unitati pentru combaterea caderilor de grindina in judetele Mures si Maramures, urmand ca pana in anul 2024 sa se realizeze doua unitati de crestere si de uniformizare a precipitatiilor in Muntenia si Moldova, pentru a combate riscul de seceta.

In sezonul 2021 de combatere a caderilor de grindina, SNACP protejeaza o suprafata de circa 1. 500. 000 ha de culturi agricole, prin punctele de lansare, amplasate astfel: UPCCG Prahova, care asigura protectia pentru judetele Prahova, Buzau, Teleorman si Olt; UCCG Iasi, care asigura protectia pentru judetele Iasi si Vaslui; UCCG Vrancea, care asigura protectia pentru judetele Vrancea si Galati; UCCG Oltenia, care asigura protectia pentru judetele Olt, Dolj, Valcea si Mehedinti si UCCG Timis, care asigura protectia pentru judetul Timis.

Ca si in anii anteriori, sezonul actual de combatere a caderilor de grindina se dovedeste a fi de dificultate medie spre mare, inregistrand deja situatii exceptionale de combatere a unor celule convective care au produs caderi de grindina si pagube, in special in zonele aflate in afara ariei de protectie.

Pe suprafetele protejate de infrastructura SNACP nu s-au inregistrat pagube semnificative cauzate de caderile de grindina, desi evolutia este catre intensificarea fenomenelor meteorologice periculoase la nivelul intregii tari.

In conformitate cu noile abordari mondiale privind managementul riscului, SNACP actioneaza ca un mecanism de preventie si protectie ex-ante, important pentru dezvoltarea durabila a zonelor rurale, pentru ca asigura nu doar protectia culturilor agricole, ci si a comunitatilor locale si a bunurilor din zonele de interventie.

Dezvoltarea sistemului este in concordanta cu politicile europene si nationale privind cresterea competitivitatii produselor agroalimentare, managementul riscurilor climatice din agricultura si implementarea masurilor de adaptare a agriculturii la schimbarile climatice.

Accesul fermierilor la serviciile de reducere a riscurilor climatice necesita dezvoltarea tehnologiei si a infrastructurii de protectie, precum si realizarea de proiecte cu impact local, in scopul de a consolida rezistenta, actiunea proactiva si capacitatea de adaptare la manifestarile extreme ale 

vremii.

Prin investitiile realizate in domeniul interventiilor active in atmosfera, Romania face eforturi pentru a deveni o tara cu economie rurala rezilienta, care sa combata cu succes efectele schimbarilor climatice.

OPINIA CITITORILOR