Coordonate filosofice romanesti

Volum aparut la aniversarea a 80 de ani ai autorului, sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebes

Pentru ca o filosofie sa poata purta eticheta de romaneasca, trebuie sa-si infiga adanc radacinile cele mai puternice in solul hranitor al realitatilor nationale romanesti. (VASILE MUSCA)

Spre deosebire de Liiceanu si de Plesu, Vasile Musca a mizat intotdeauna pe filosofia universitara, chiar si atunci cand Universitatea era prinsa in clestele rosu al dialecticii marxist-leniniste. Sunt multe glasuri, chiar si in Universitate, care spun ca filosofia de la catedra se afla in afara filosofiei vii, a acelei filosofii care-i mai poate spune ceva omului. La prima vedere, Vasile Musca nu pare sa fie incercat de o astfel de neliniste – cu care, insa, magistrul sau, D.D. Rosca, s-a confruntat deseori: sa ne amintim aici ca autorul Existentei tragice socotea filosofia o disciplina riguroasa, dar intemeiata pe o intuitie lirica. Pentru cine-i citeste atent studiile este clar ca Vasile Musca problematizeaza – e drept, indirect, implicit, sovaielnic – statutul filosofiei pe care o practica. (VIRGIL LEON, 1985)

Stilul pedagogic de a lamuri conceptele al profesorului Vasile Musca te face sa te indragostesti de filosofie. Sper ca aceasta pledoarie pentru filosofia romaneasca sa-si atinga scopul: sa-l faca pe cititor sa o pretuiasca mai mult. (VASILE GEORGE DANCU)

Cu aceasta ocazie aniversara pentru mine, trebuie sa fac o declaratie privind identitatea mea culturala. Ca intelectual, m-am nascut si am crescut in atmosfera spirituala oferita cu darnicie, inca din anii liceului oradean, de cultura romana. In substanta ei bogata am gasit intotdeauna indemnuri rodnice pentru formarea si evolutia mea. Cele mai multe dintre temele pe marginea carora am meditat isi au originea in cultura romaneasca. Ma simt pentru aceasta dator culturii romanesti. Nu am desconsiderat niciodata aceasta origine a mea in cultura romana si nu m-am lasat ispitit sa rup, in vreun fel, legatura cu ea. Dimpotriva, prin personalitatile majore cu care a contribuit la tezaurul spiritualitatii mondiale, consider cultura romana cea mai realizata intre micile culturi din Balcani si Rasaritul european.

Un asemenea titlu, ca cel pe care l-am pus in fruntea prezentelor mele consideratii, poate provoca nemultumirea si iritarea celor care nu accepta realitatea unei filosofii romanesti, dar nu admit nici macar posibilitatea ei. In aceste conditii, a manifesta un interes cat de neinsemnat pentru filosofia romaneasca se taxeaza drept un perfect exercitiu de inutilitate, fiindca inseamna sa te ocupi cu ceva care, de fapt, nu exista. Ma surprind in modul cel mai neplacut, ba chiar ma revolta asemenea declaratii venite din partea unor comilitoni din aceeasi arena a gandirii romanesti. Oare filosofia romaneasca nu exista, intr-adevar, dupa ce si-a adus contributia, prin cativa din reprezentantii sai de seama, la fondul gandirii europene? (VASILE MUSCA)

VASILE MUSCA (n. 1 iunie 1944, Dudestii Vechi, Timis) este filosof si scriitor, profesor emerit al Universitatii clujene Babes-Bolyai. A predat timp de aproape cincizeci de ani, pana la pensionare, in 2010, Istoria filosofiei, cu orientare speciala catre filosofia antica greaca, idealismul german si filosofia romaneasca. Acestea au constituit si principalele domenii de cercetare.

Este autorul a trei volume de aforisme, meditatii si insemnari: Spusul si nespusul (Biblioteca Apostrof, 2003; Ed. Eikon, 2008, editia a II-a); Cunoasterea de seara (eLiteratura, 2014); Centrul de la margine (Ed. ?coala Ardeleana, 2017).

A mai scris peste douazeci de carti, dintre care citam: Introducere in filosofia lui Platon (Ed. Dacia, 1994; Ed. Polirom, 2002, editia a II-a); Filosofia in cetate. Trei fabule de filosofie politica si o introducere (Biblioteca Apostrof, 1999); Leibniz, filosof al Europei baroce (Ed. Dacia, 2002); Filosofia ca istoria filosofiei (Ed. Dacia, 2002); Varsta ratiunii. Ipostaze filosofice ale Iluminismului (U.E.-I.R.I., 2002); Incercare asupra filosofiei romanesti. Schita unui profil istoric (Ed. Grinta, 2002; 2009, editia a II-a); Permanenta idealismului. Studii si eseuri privind idealismul german (Ed. Grinta, 2003); Discurs despre filosofie (Ed. Grinta, 2005); Iluminism si istorism (Ed. Grinta, 2008); Marea amiaza. Studii si eseuri nietzscheene (Ed. Contemporanul-Ideea europeana, 2013); Pe teme de filosofie romaneasca (Ed. Grinta, 2016), Momente filosofice din 50 de ani (Ed. ?coala Ardeleana, 2018).

A tradus operele unor mari filosofi precum Schelling, Nietzsche, Scheler.

In 1996 a fost distins cu Premiul „Vasile Conta” al Academiei Romane.