Cunoasterea sufletului si a spiritului (Rudolf Steiner)

Cele cincisprezece conferinte cuprinse in acest volum, prezentate in cursul iernii 1907–1908, constituie a cincea dintre seriile de conferinte publice pe care Rudolf Steiner le-a tinut cu regularitate la Berlin, incepand din 1903.

In ele este descris raportul dintre stiinta spirituala si stiintele naturii. Barbatul, femeia si copilul sunt prezentati in lumea stiintei spirituale.

Omul este transpus intr-o ordine cosmica. intrebarile legate de"Dincolo" si"Incotro" isi gasesc un raspuns adecvat constiintei moderne.

Viata de dupa moarte este vazuta intr-o lumina noua.


Fragment din carte:

Trebuie sa lucram ca sa ne purificam placerile. Teosofii nu se reunesc pentru a vorbi despre lucruri superioare pentru ca asta ii doare, ci pentru ca este bucuria lor cea mai inalta. Pentru ei ar fi o resemnare cumplita sa se aseze si sa joace"66". Ei au bucuria vietii in orice fibra a lor, de aceea traiesc astfel.

Nu este vorba sa se spuna si relativ la sanatate: Trebuie sa faci cutare si cutare. Este vorba sa asiguram bucuria si multumirea. Tocmai prin aceasta este cercetatorul de stiinta spirituala pe deplin un degustator subtil al vietii.

Cum se transfera aceasta asupra sanatatii?

Trebuie sa ne fie limpede faptul ca, daca vrem sa prescriem cuiva ceva relativ la sanatate, va trebui sa realizam ce anume confera bucurie si placere corpului sau astral. Caci plecand de la corpul astral se actioneaza asupra celorlalte elemente componente. Insa acest lucru e mai usor de spus decat de facut. De aceea vom da un exemplu.

Exista chiar printre teosofi oameni care isi interzic consumul de carne. Daca ar fi oameni care mai poftesc inca sa manance carne, asta ar fi cel mult o pregatire pentru o stare ulterioara. Va veni insa o vreme in care omul va avea o asemenea relatie cu mediul sau inconjurator, incat ii va fi imposibil sa manance carne.

Un medic care era vegetarian, dar nu din motivul ca ar fi fost teosof, ci considera ca acest mod de viata este sanatos, a fost intrebat de catre un prieten de ce nu consuma carne. El a raspuns cu o contra-intrebare: De ce nu mancati carne de cal sau de pisica?

Si desigur ca prietenul a trebuit sa raspunda ca aceasta ii provoaca repulsie, desi el consuma carne de porc, de vita si asa mai departe. Dar medicul avea aceeasi repulsie fata de orice fel de carne.

Abia atunci cand starea subiectiva launtrica corespunde realitatii obiective, abia atunci a venit momentul in care realitatea exterioara are efect de insanatosire. Trebuie sa putem face fata realitatii exterioare.

Aceasta se exprima prin cuvantul"placere", pe care nu avem voie sa il folosim in mod trivial, ci in semnificatia sa venerabila de acord armonic al puterilor noastre launtrice.

Bucuria, fericirea, placerea si multumirea, care sunt bazele pentru o viata sanatoasa, provin mereu din aceleasi temelii, din sentimentul vietii launtrice, care este fenomen insotitor al productivitatii, al activitatii launtrice. Omul este fericit daca poate fi activ. Aceasta activitate nu trebuie inteleasa in mod grosier.

De ce ii face iubirea fericiti pe oameni? Ea este o activitate pe care uneori nici macar nu o remarcam ca atare. Deoarece este o activitate ce se desfasoara din launtru spre afara, cuprinzandu-l pe celalalt.

In acest proces ne revarsam launtrul inspre afara. De aici elementul insanatositor, conferitor de fericire, al iubirii. Productivitatea poate fi intru totul launtrica si nu trebuie sa devina vizibila la o maniera tumultuoasa.

Atunci cand cineva citeste o carte si impresiile primite il coplesesc, el va ajunge treptat intr-o stare launtrica apasatoare. Dar daca prin citirea unei carti sunt trezite imagini, atunci avem de-a face cu o productivitate care confera fericire. Este ceva intru totul asemanator ca atunci cand ne este frica de un eveniment si devenim palizi.

Atunci sangele navaleste spre interior pentru a ne conferi putere, astfel incat ceea ce ne intampina din afara sa gaseasca un echilibru in interior. Prin sentimentul de teama este trezita la viata o productivitate launtrica si chemata la activitate in afara.

Elementul insanatositor consta in a-ti da seama de activitatea launtrica. Daca omul ar fi putut simti activitatea formarii launtrice pentru configurarea ochiului sau din organul indiferent, el ar fi resimtit un sentiment de satisfactie; dar el nu era pe atunci constient...


CUPRINS:

Treptele adevarului (biolog dr. Petre Papacostea)
in legatura cu publicarea conferintelor lui Rudolf Steiner
Nota la actuala editie

I. Misiunea stiintei spirituale in epoca noastra
Berlin, 10 octombrie 1907

II. Stiinta despre natura la rascruce
Berlin, 17 octombrie 1907

III. Cunoasterea sufletului si a spiritului
Berlin, 24 octombrie 1907

IV. Barbatul si femeia in lumina stiintei spirituale
Munchen, 18 martie 1908 (in loc de Berlin, 14 noiembrie 1907)

V. Initierea
Berlin, 28 noiembrie 1907

VI. Asa-numitele pericole ale initierii
Berlin, 12 decembrie 1907

VII. Barbatul, femeia si copilul in lumina stiintei spirituale
Berlin, 9 ianuarie 1908

VIII. Sufletul animalelor in lumina stiintei spirituale
Berlin, 23 ianuarie 1908

IX. Obsesia bolii in lumina stiintei spirituale
Munchen, 3 decembrie 1907 (in loc de Berlin, 13 februarie 1908

X. Febra sanatatii in lumina stiintei spirituale
Munchen, 5 decembrie 1907 (in loc de Berlin, 27 februarie 1908)

XI. Profesiune si castig
Berlin, 12 martie 1908

XII. Soare, Luna si stele
Berlin, 26 martie 1908

XIII. inceputul si sfarsitul Pamantului
Berlin, 9 aprilie 1908

XIV. Infernul
Berlin, 16 aprilie 1908

XV. Cerul
Berlin, 14 mai 1908

Note
Cuprinsul pe larg (Hans Merkel)


Anul publicarii: 2013
Format: 13x20
Nr. pagini: 304