De vorba cu Emma, de Vitali Cipileaga

Fragment din cartea, De vorba cu Emma de Vitali Cipileaga.


– Ce citesti, Emma?
– O carte veche. Una de suflet.
– Cu povesti?
– Da, cu povesti de viata. E si despre noi aici.
– In carte ne iubim?
– Nu, mai mult ne complicam.
– Cine e vinovatul?
– Ambii. Timpul nepotrivit. Soarta.
– Si atunci ce te invata cartea?
– Sa lasam deoparte cuvintele in plus. Chiar si pagini intregi. Sa ne iubim sincer.
– Am reusi? Ce spune cartea la sfarsit?
– Sa fim unul pentru celalalt. Hai pur si simplu sa fim unul pentru celalalt.

Hai pur si simplu sa fim. Sa ne cunoastem, sa speram, sa iubim. Hai sa nu stim cum se numeste relatia noastra. Fericire cu doi fericiti? Nebunie? Desfrau? Atata timp cat simtim ca facem parte din aceasta viata, ce mai conteaza? Hai sa dorim mai mult, sa traim azi. Sa nu promitem nimic, s-ar putea sa nu ne tinem de cuvant. Sa nu ne limitam la o dragoste formala, s-ar putea sa regretam intr-o zi. Hai sa iubim si sa fim.

Hai pur si simplu sa fim impreuna. Sa ne trezim dimineata de la aceeasi aroma de cafea. Sa ne simtim impliniti de la acelasi sarut. Sa ne tinem de mana intr-o lume plina de oameni reci si sa ne fie cald. Hai sa nu asteptam imposibilul. S-ar putea ca dragostea perfecta nici sa nu existe. Or, perfecte sunt diminetile impreuna cu tine. Hai sa nu ne pese de vorbele altora. Sunt seci si fara sentiment. Hai sa iubim si sa fim.

Hai pur si simplu sa ne vorbim. Simtind. Traind. Hai sa lasam linistea sa vorbeasca pentru noi. Sa fim visatori, dar sa nu pierdem contactul cu realitatea si sa stim sa impartim clipele de liniste. Hai sa ne auzim si maine din acelasi motiv. Si poimaine. Pentru alte zile, mai vedem cum stam cu timpul. Hai sa le pasam reprosurile altora, celor care se pricep la asta. Si neintelegerile la fel. Noi hai sa iubim. Sa iubim si sa fim.

 

- Esti a mea.
- A ta!

Ai incercat vreodata sa nu asculti de nimeni si sa faci asa cum simti tu ca trebuie sa faci pentru tine si pentru omul de alaturi? Ai incercat vreodata sa lasi jos telefonul sau tableta si sa mergi la magazinul de flori sa cumperi trei trandafiri albi? Asa, pur si simplu, pentru ca sunt florile ei preferate. Asa, pentru ca o iubesti. Oare ea iti va spune ca o saruti bine sau rau? Sau pur si simplu va tine minte atingerea, pentru ca o saruti tu. Ai incercat sa nu-ti pese de timp si motive, dar sa tii cont de ce-si doreste celalalt? Sa cautati fericirea impreuna, nu fiecare separat. Sa fiti doi oameni ai aceluiasi intreg, nu doua jumatati diferite.


Daca da, prea bine, mai fa-o o data. Daca nu, ce te opreste? Indiferenta ta? Obisnuinta ei? Vezi bine, s-ar putea ca in scurt timp sa vina despartirea. Problema ta, a lui si a altor mii de oameni e ca asteapta prea mult. De ce sa astepti sa mearga lucrurile prost ca sa faci ceva? De ce sa astepti sa gasesti motive pentru a-i oferi o floare? De ce sa astepti sa vina la tine sa te sarute, daca o poti face tu primul? Lasa naibii pe-o clipa telefonul, fa un gest, doua, mai multe. Fii alaturi. Ca sa ai fericirea despre care tot citesti prin carti si privesti in filme, trebuie sa si actionezi. Sa demonstrezi. Sa nu dezamagesti. Vrei fericire? Ofera fericire. Vrei dragoste? Iubeste. Vrei afectiune? Fii grijuliu, fii omul ei, barbatul ei bun. Sa fie oare atat de complicat?

Nu cauta motive. Creeaza-le. Nu juca o fericire falsa. Incepe sa-l faci fericit pe omul drag. Traieste din plin, iar daca nu poti, pleaca. Daca iti reuseste, transforma fiecare zi intr-un motiv de implinire. Adauga la cafea doua prajituri cu dulceata. La un sarut, inca trei. La o imbratisare, o floare. Pentru ca totul e in mainile tale. Pentru ca doar fraierii pot ceda atunci cand sunt atat de aproape de inima persoanei iubite. Si pentru ca familistii adevarati sau cei care tin la relatie au parte de-o femeie implinita si de-o casa plina de caldura. Atunci si fericirea va fi sincera, si iubirea va fi reciproca. Iar de lucruri banale ca motivele, vremea de afara etc. sa-i pese altcuiva. Tu iubeste si traieste. Traieste si iubeste.

 

- Ce faci, Emma? Te rogi?
- Da, mama. Daca m-as intalni cu Dumnezeu, i-as multumi ca mi te-a dat.
- Sper sa-ti dea Dumnezeu in viata doar oameni buni.
- Nu exista oameni rai, mama.
- De ce spui asa?
- Noi nu gresim in privinta oamenilor. Gresim cu emotiile, cu raspunsurile, cu asteptarile, dar nu cu oamenii. Oamenii sunt doar purtatori de dragoste.
- Esti copila, Emma. Nu stii cum e sa fii tradata si nu as vrea sa stii vreodata.
- Probabil si azi mai cred in povesti. Povesti de dragoste.
- In viata nu exista doar povesti frumoase.
- Ce vrei sa spui?
- Viata te poate pune la zid in orice clipa si poti plange si rade in acelasi timp. Tu esti cea care va trebui sa aleaga.
- Si cum arata momentul cand alegi?
- In dragoste, ca si in viata, conteaza alegerile. Alegi corect, ai oameni buni alaturi. Alegi gresit, suferi. Alegi influentat, traiesti viata altuia. Alegi doar cu ochii, uiti de inima.
- Totul va fi bine. Noi, femeile, suntem puternice.
- Suntem puternice, draga mea, doar atunci cand suntem iubite.

Am vazut mame fericite. Am vazut mame ingrijorate. Am vazut mame care rupeau din painea lor ca sa dea la copil. Dar am vazut si mame cu tigara in gura, care-si aruncau frustrarile de om neimplinit asupra copiilor. Am vazut mame cu bilet de avion procurat, gata sa plece departe pentru un viitor mai bun. Am vazut mame batandu-si copilul pentru o nota mica. Am vazut mame indiferente, in timp ce baiatul sau fata lor se droga. Si totusi, erau mame…

Femeie care candva a decis sa nasca un copil, fie ca l-a asteptat sau nu. Din instinctul de mama si din dragoste fata de prunc, a avut grija de el, l-a crescut cum stia mai bine. Daca nu ea, atunci altii. A fost sau nu a fost prezenta atunci cand a recitat prima poezie, i-a spus sau nu i-a spus inainte de culcare noapte buna, i-a fost alaturi sau se afla departe la prima lui victorie. Si totusi, e mama.

Mama care a facut sacrificii, care poate a plans noaptea la geam si a dat ultimii bani, doar sa ajunga si copilul ei cineva, undeva. Mama care, in loc sa isi ia un parfum mai scump, a platit orele de dans pentru fiica ei. Mama care a pretuit fiece clipa petrecuta alaturi de copil, pentru ca a inteles ca va veni ziua cand acesta va pleca departe fara sa stie daca se va mai intoarce. Mama care poate a interzis, a certat. Si totusi, e mama.

Certam mamele care si-au parasit copiii de mici, dar nu certam copiii care uita de mame cand se fac mari. Copiii sunt copii si mamele sunt mame. Iar daca mamele gresesc e pentru ca asa sta in firea umana, sa mai si greseasca. Sau poate fiecare greseala isi gaseste scuza in grija oarba pentru copii. Copiii gresesc si ei, prea tineri si prea cruzi fiind. Aceiasi copii isi iubesc mamele, desi inteleg acest lucru abia atunci cand ei insisi devin parinti. Uneori isi mai cearta mamele, in gluma sau cu ciuda unui alintat. Mamele insa nu trebuie certate. Mamele trebuie sa fie iubite si acoperite cu recunostinta unor clipe ce trec dincolo de zilele unei copilarii fericite.

Sa ne iubim mamele. Suna straniu poate, neobisnuit indemnul de a-ti iubi mama, dar astazi dragostea fata de cea mai scumpa fiinta e altfel, e limitata, e traita doar la comanda sau in termeni redusi de timp. Si pentru ca nici timpul, nici limitele si niciun fel de comanda nu iti pot interzice sa-ti iubesti mama, fa-o cu piosenie si recunostinta!



Cine am fi noi fara dragoste? Cum ar fi dragostea fara noi? Intr-o lume a iubirii si a povestilor de viata, Emma, femeia rebela si inocenta in acelasi timp, cauta raspunsuri la propriile intrebari. O ajuta sa le gaseasca Greg, barbatul creator si omul ei de incredere, alaturi de care traieste bucurii si dezamagiri, redate in dialoguri si reflectii.

Langa el, ea e calda ca o ploaie de vara sau rece ca un sloi de gheata. Conflictul pe muchie genereaza trairile femeii– ale Emmei, si, implicit, ipostazele in care ea riposteaza sau incheie armistitii. Cu siguranta insa, nu exista o alta cale de mijloc decat dragostea.

- Ma iubesti?

- Mai mult decat vreodata.

- Si totusi pleci.

- Da! Pentru ca ma lasi sa fac asta...


Emmei ii este teama de singuratate. Ea vrea sa rada cu el din acelasi motiv. Ea tine minte saruturile pe care nu i le-a dat. Ea vrea sa fie fericita in patul lui. Ea stie ca cele mai bune vinuri se beau in doi. Ea cauta sa construiasca poduri peste neintelegerile din trecut. Ea vrea sa mearga descult pe malul marii. Sunt momente cand revine la acea imbratisare din trecut, la plimbarile nocturne, la momentele in care a ras si la cele in care a suferit. Si momente in care isi poarta gandul undeva departe sau se bucura fericita de prezent. Iubindu-l pe Greg sau traindu-si emotiile. Ea cauta un loc sfintit de dragoste. Ea se intoarce mereu la el.

 

Citind „De vorba cu Emma”, traiesti impreuna cu personajul propria ta poveste de viata. Emma te provoaca sa gasesti calea spre sufletul tau si te cheama intr-o lume in care linistea, nebunia si iubirea adevarata sunt un tot intreg. Fie ca esti femeie si o intelegi, fie ca esti barbat si cauti calea spre inima ei, ai nevoie de raspunsuri. Le gasesti in dialoguri si printre randurile scrise de el sau traite de ea.

Pana la urma, poti fi chiar tu Emma, cu experientele si povestile tale de dragoste. Empatizand cu ea tacit, vei ajunge sa o lasi sa poarte si sa consume cateva dintre zbuciumarile tale. La finalul acestei carti, vei imbratisa mai mult impacarea cu tine insati, te vei simti mai senina, mai pregatita sa accepti, sa intelegi si sa iubesti. Vei fi gata sa incepi un nou capitol in viata ta. Pentru ca temerile, trairile si visurile Emmei sunt si ale tale. Iar daca Emma le depaseste, le vei depasi si tu.

 

Ia-ti o cafea fierbinte, retrage-te in coltul tau de lume, lasa un oras pustiu in spate, deschide cartea si stai de vorba cu tine.



Anul aparitiei: 2015
Nr. pagini: 192
Format: 13x20

Pentru a vedea fragmente din carte dati click pe imaginea de mai jos: