Despre copiii anxiosi, tristi si nelinistiti

Tema cartii este asa-numita<>. Aceasta tema este examinata prin prisma psihologiei antroposofice a dezvoltarii si, pornind de aici, este apoi aprofundata in continuare, in asa fel incat se contureaza un fel de tipologie a trasaturilor comportamentale caracteristice copilului, din care se pot trage anumite concluzii, pot fi relevate anumite consecinte directe pentru practica educatiei.


Cu toate ca in prezenta lucrare se vorbeste si despre aceste consecinte, a fost departe de mine gandul de a scrie o carte de retete pedagogice.

Se va vedea ca, dimpotriva, pentru mine a fost important sa indemn parintii sa depuna o munca de cunoastere si de descoperire independenta si sa incurajez increderea acestora in propria lor capacitate de a actiona, chiar si in situatii mai dificile.

Cele mai fericite momente ale meseriei mele de terapeut-pediatru si de consilier in probleme de educatie sunt acelea cand pot sa inchei o sedinta spunand parintilor urmatoarele cuvinte:<>

Cea mai importanta misiune a consilierii in probleme de educatie este aceea de a realiza impreuna cu parintii antropologia pedagogica.


Fragment din carte:


O idee calauzitoare in sensul unei intelegeri fundamentale ne conduce privirea interioara intr-o anumita directie si, in cazul in care aceasta directie este cea justa, ei bine, atunci ne vin ideile bune: devine activa asa-numita fantezie morala si ne da„indicatii” despre cum putem sa actionam intr-o situatie sau alta.

Atingerea intelegerii fundamentale juste depinde, intr-o mare masura, de constienta de veghe bazata pe intelect. Prin urmare, trebuie sa fim treji, cu un ascutit simt de observatie (si, totodata, reprimandu-ne in mod autocritic parerile subiective), as putea spune: adoptand o pozitie de cercetare in viata, straduindu-ne sa descifram tot felul de conexiuni, sa tragem concluzii si asa mai departe.

Ideile sau impulsurile active pentru practica de zi cu zi, care pot sa rezulte apoi dintr-o intelegere fundamentala, nu se revarsa, fireste, spre noi, de regula, din constienta de veghe, ci (si acest aspect trebuie inteles in mod textual) din noapte!

Cand e vorba ca anumite cunostinte sa fie transpuse in impulsuri creatoare, atunci mai trebuie sa actioneze si altceva in afara de gandire a obisnuita, logica. Este evident faptul ca, daca nu am dormi, am fi absolut incapabili sa realizam aceasta transpunere.

Cand ne vedem confruntati cu o problema si ajungem la concluzia ca e bine sa aplicam proverbul„Noaptea e un sfetnic bun”, atunci trebuie sa stim ca aceasta afirmatie se bazeaza pe experienta. Dumneavoastra stiti ca in timpul noptii punerea acelor probleme nu este intrerupta, ci lucrati, intr-un fel, mai departe la rezolvarea lor. Fiecaruia dintre noi i s-a intamplat deja ca solutia mult cautata sa se afle a doua zi dimineata pe perna, oarecum ca un cadou.

Aici functioneaza un mod de cunoastere deocamdata foarte general, greu de transpus in practica, pe care il purtam in noi ca pe ceva absolut separat, care nu are nimic de-a face cu viata de zi cu zi, pe care il luam in fiecare seara cu noi in somn, mai chemam inca o data in constienta noastra de veghe, care este pe cale de a adormi, esenta problemei cu care ne vedem confruntati si, intr-o buna dimineata, ne trezim cu o idee limpede si clara cum e cristalul, cu o premisa:„Asta este! Asta si asta trebuie sa fac pentru copilul meu, sigur, asa este, cum de nu mi-am dat seama mai inainte de acest lucru!” Nu vi s-a intamplat niciodata asa ceva?

Sunt ferm convins ca raspunsul nu poate fi decat afirmativ.. fiecaruia dintre noi i se intampla din cand in cand asa ceva; numai ca nu de fiecare data suntem suficient de atenti pentru a putea observa aceste legaturi.

Ce facem, de exemplu, cand am ajuns la cunoasterea faptului ca un copil vesnic incapatanat, in permanenta nervos si indispus, nelinistit si plangaret, care intotdeauna se opune, in realitate nu sufera decat de anxietate? A sti acest lucru nu aduce nicio schimbare in problemele de zi cu zi..


CUPRINS:


Cuvant inainte

Probleme fundamentale ale unei practici educative spirituale

Ajutor venit din noapte
Raspunde ingerul?
Intrebarile paznicului podului
Atunci cand trupul este prea rece pentru suflet...
Cap rece si inima calda
Ce este„educatia morala”?
Procesul de perceptie ca proces creator cosmic
Imitatia si nazuinta de a asimila binele

Pe urmele simtului vietii

Observatii preliminare
Despre„starea de tihna primordiala”
Observatii pe marginea dificilei teme a„simtului vietii”
Starea de veghe pozitiva, linistita si„principiul cosmic al bunatatii”
Ritmuri de viata si incredere in existenta
Copilul nelinistit-nervos
Cultivarea simtului vietii ca eliberare a respiratiei
Educatie si autoeducatie: toleranta

Pe urmele simtului tactil

Pielea ca organ de simt
Despre caracteristica perceptiei tactile
„A fi patruns de sentimentul divinului”
Simt tactil si interes fata de lume: diferenta, rezonanta, evidenta
Antropologie si practica a educatiei
Ce inseamna„a intelege…”?
Relatia iubitoare cu lumea
Apropiere si vulnerabilitate
„Sinea trupeasca limitata in spatiu”
Despre sosirea pe Pamant
Educatie si autoeducatie: atentia plina de grija
Trauma latenta a copilului anxios
Simturi trupesti si simturi sociale– despre anxietatile dobandite
Copilul anxios-timid: observatii
Pregatiri pentru somn si pentru inceputul zilei
Educatie si autoeducatie:„privirea pozitiva”
Copilul anxios-timid: alte observatii
Sinteza: despre modul in care trebuie sa ne purtam cu copiii nelinistiti si cu copiii anxiosi

Pe urmele simtului miscarii si simtului echilibrului

Observatii preliminare
„Percepere a propriului element sufletesc liber”
„Sentimentul autonimitatii”
Compozitorul ascuns
Despre acordajul sufletesc fin
Forma a miscarii– forma sufleteasca
Empatie si compasiune
Concluzii false– despre conditii mai dificile de dezvoltare
Copilul trist-visator: despre caracteristicile tulburarilor latente ale simtului miscarii
Substratul: deficientele imitatiei in copilaria timpurie
Atins de inger: dorurile inconstiente ale copilului
Despre modul in care trebuie sa ne purtam cu copiii tristi-visatori
Limbaj format– gest plin de sens
Educatie si autoeducatie: puterea compasiunii
Simtul echilibrului
Eliberarea bratelor si a mainilor
Simt al echilibrului si putere de a emite judecati
Echilibru sufletesc si simt al dreptatii
„Darul de pret al mersului”: despre rolul conducator al simtului echilibrului
Echilibru sufletesc si sentiment al propriei valori
Sinteza: linii calauzitoare referitoare la copiii tristi-visatori
Cuvant de incheiere: pedagogie si etica

Bibliografie

Anul publicarii: 2013
Format: 13x20
Nr. pagini: 194