Dulce uitare

Elena e poreclita Dolce Abelli datorita firii sale calde si supuse. Zambeste la comanda si e fermecatoare in toate imprejurarile. Este fiica preferata a familiei, printesa desavarsita a unui clan mafiot… sau, cel putin, asa a fost pana nu de mult timp.
Acum, cand se priveste in oglinda, tot ce vede este sangele de pe propriile maini, ca o vopsea purpurie.
SE SPUNE CA PRIMA IMPRESIE ESTE CEA MAI IMPORTANTA…
In apele tulburi ale mafiei newyorkeze, s-a stabilit ca sora Elenei sa se marite cu Nicolas Russo. El e un capo dei capi, un sef, un trisor, un viclean — chiar si dupa standardele mafiei. Are o reputatie mai intunecata decat costumele si cravatele negre pe care le poarta. Prima interactiune dintre Elena si Nicolas a fost plina de tensiune si pasiune inexplicabile din ambele parti. Insa Elenei nu ii plac nici Nicolas, nici legile dupa care traieste el. In ciuda acestui fapt, in prezenta lui totul si toate dispar, iar atractia fata de acest barbat o mistuie fara incetare.
Iar faptul ca Nicolas e mereu pe-aproape nu o ajuta deloc. El trezeste in ea trairi pe care niciun barbat n-ar trebui sa le trezeasca in viitoarea lui cumnata. Chiar daca din afara Elena este Dolce Abelli, fata incepe sa-si dea seama cata placere ii provoaca intunericul, mainile aspre, tigarile si ochii de culoarea whiskyului. Dar, dat fiind ca abia a scapat de un scandal, Elena nu-si permite sa fie implicata in altul.
Pe deasupra, chiar daca Nicolas ar fi al ei, toata lumea stie ca nu e bine sa te indragostesti de il capo di tutti i capi…
Nu-i asa?

OPINIA CITITORILOR