Enciclopedie a curiozitatilor naturii

Enciclopedie a curiozitatilor naturii - Tudor Opris.

ENCICLOPEDIA – UN MIJLOC DE COMUNICARE

Liana POP

De origine franceză (francezii împrumu­tându-l, la rândul lor de la greci) cuvântul enciclopedie este definit în DLRM ca fiind “un tip de dicţionar de mari proporţii care dă indicaţii precise şi ample dintr-un anumit domeniu de cunoştinţe.”

Este o lucrare pretenţioasă şi totodată preţioasă, care presupune un mare volum de muncă, o arie vastă de informare, capacitate de selectare, ordonare şi clasificare a datelor.

Devenind cărţi de referinţă, lucrările care sistematizează şi ordonează informaţia sunt un semn de bun augur pentru seriozitatea unei culturi.

Autorii de enciclopedii, familiarizaţi cu investigaţia ştiinţifică şi cu practica alcătuirii dicţionarelor, trebuie să selecteze din vasta bibliografie consultată acele date care sunt concludente ori de ultimă oră în domeniul abordat.

Enciclopediile furnizează informaţii practic din toate domeniile cunoaşterii umane, fiind valoroase lucrări de referinţă existente şi în colecţiile bibliotecii noastre. Iată câteva exemple în acest sens, clasificate după domeniul abordat:

• limbă şi literatură română:

Enciclopedia exilului literar românesc. Bucureşti: Editura Compania, 2003. – R III 526;

Enciclopedia limbii române. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 2001. – R III 463;

• istorie:

Enciclopedia antichităţii. Bucureşti: Meronia, 1996. – R III 316;

Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi. Bucureşti: Editura Enciclopedică, – R III 342;

Enciclopedia de istorie a României. Bucureşti: Meronia, 2000. – R III 382;

Enciclopedia primului război mondial. Bucureşti: Teora, 2000. – R III 397;

• ştiinţele naturii:

Enciclopedia curiozităţilor naturii. Bucureşti: Editura Garamond, 2000 – III 13516;

Enciclopedia plantelor : Plante din flora României. Vol. I-II. Bucureşti: Editura Tehnică, 2002-2003. – R III 455

• geografie:

Enciclopedia Africii. Bucureşti: Meronia, 2003. – R III 503;

Enciclopedia Americilor. Bucureşti: Meronia, 2003. – R III 588;

Enciclopedia geografică a României. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1997. R III 339;

Enciclopedia recordurilor geografice. Bucureşti: Meronia, 2003. – R III 570;

Enciclopedia statelor lumii. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981. – R III 97;

• politică:

Enciclopedia Blackwell a gândirii politice. Bucureşti: Editura Humanitas, 2000. – R III 422

• artă, medicină, sport, diverse:

Enciclopedia artiştilor români contemporani. Bucureşti: ARC 2000, 1996. – R IV 64;

Enciclopedia civilizaţiei şi artei romane. Bucureşti: Meridiane, 1974. R II 5;

Enciclopedia fotbalului. Bucureşti: Editura RAO, 2002. – IV 2301;

Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România. Bucureşti: Editura Aramis, 2002. – R IV 112;

Enciclopedia Internet. Bucureşti: Editura Tehnică, 2002. – R III 507;

Enciclopedia artei îngrijirii şi tratării pielii. Bucureşti: Rovimed Publishers, 2002. – IV 2283

Enciclopediile se adresează cititorilor de diverse vârste şi profesii, astfel încât vom avea “Enciclopedie medicală”, dar şi “Enciclopedie practică a copiilor”.

Putem face o clasificare a enciclopediilor şi după cantitatea lor. Astfel unele enciclopedii sunt extrem de vaste, cuprind un mare volum de informaţie iar altele au dimensiuni obişnuite. Mai există şi enciclopedii “de buzunar” ca de exemplu: “Descoperiri ştiinţifice ale secolului XX” sau “Ion Creangă – mică enciclopedie.”

În funcţie de tema abordată, precum şi de volumul de informaţie pe care doresc să-l tran­smită, autorii lucrărilor vor alege materialul bibliografic şi vor încerca să condenseze un maxim de informaţii într-un minim de volum.

O asemenea lucrare este legată de cititori printr-o relaţie de conexiune inversă. Datele şi informaţiile ce apar sunt dictate de interesul utilizatorilor.

Un lucru foarte important de care trebuie să ţină seama un autor este “foamea de infor­maţie” a zilelor noastre, a cititorului modern, care doreşte în permanenţă date la zi. Perfectibilitatea este o caracteristică a fiecărei lucrări enciclopedice, de aceea autorii ei vor avea în vedere ca lucrarea pe care o elaborează să fie nu numai un instrument de utilitate imediată ci şi o materie asupra căreia vor putea opera în viitor.

Odată selectat materialul necesar definirii noţiunilor, acesta este aranjat în ordine alfabetică. În general, enciclopediile au următoarea structură:

* Cuvânt înainte sau Prefaţă;
* Bibliografia;
* Lista de abrevieri;
* Notă asupra ediţiei;
* Articole enciclopedice, ordonate alfabetic .

Pentru cititorul neavizat, studiul unei enciclopedii trebuie precedat de o informare, făcută de bibliotecar, privind atât modul de lucru, cât şi conţinutul obiectului de cercetat. Există multe enciclopedii al căror conţinut este defalcat pe 2-3 sau mai multe volume, cititorul solicitând poate o informaţie care nu se găseşte în primul volum aşa cum se aştepta. Astfel o enciclopedie solicitată ca cea a “Descoperirilor ştiinţifice ale secolului XX”, din dorinţa de a acoperi întreaga ştiinţă contemporană, şi-a împărţit materialul în trei volume:

* primul este consacrat descoperirilor ştiinţelor exacte: matematică, fizică, chimie, astronomie;
* al doilea cuprinde descoperirile din domeniul ştiinţelor despre lumea vie: botanică, zoologie, medicină, genetică etc.;
* al treilea volum este consacrat invenţiilor şi realizărilor tehnice şi, evident, inventatorilor.

De obicei persoanele care consultă enciclopediile o fac din considerente personale: pentru alcătuirea unor referate sau lucrări ştiinţifice, obţinerea doctoratelor, etc. Dar există nu puţine cazuri de persoane care doresc să-şi îmbunătăţească cunoştinţele pentru că din toate punctele de vedere, secolul XX apare ca un secol unic până acum în istoria gândirii umane.

Trăind într-o lume în care raţiunea umană a descifrat multe din legile naturii, ne-a descoperit fenomene, legi neexplicate de strămoşii noştri, ne bucurăm să constatăm că Universul nostru este mai bogat şi mai complex, iar viaţa noastră lăuntrică va fi şi ea mai bogată pe măsură ce ne însuşim tot ceea ce ştiinţa ne-a dezvăluit şi în măsura în care ne străduim să-i descifrăm tainele.

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review