Evreu fara frontiere. Este greu sa fii evreu, volumul II - Tiberiu Roth

Cartea autorului Tiberiu Roth „Evreu fara frontiere. Este greu sa fii evreu, volumul II - Tiberiu Roth" de la editura LIBRIS EDITORIAL

Prima lectie: Toti specialistii au expertiza despre problemele din trecut. Nu avem specialisti in problemele viitorului. Trebuie sa ne descurcam noi insine. Trebuie sa ne ocupam mai putin de istorie (ce a fost) si sa ne preocupam mai mult de ce va fi.  Sa-ti imaginezi este mult mai important decat sa-ti amintesti.
A doua lectie: Cei mai buni prieteni iti sunt nu doar oamenii, ci si cartile. A citi inseamna a inota in intelepciune. Daca vrei sa ajungi undeva trebuie sa exersezi tot timpul, sa citesti zi de zi.
A treia lectie: Nu exista nimic mai intelept decat o decizie morala.
A patra lectie: Sa nu-ti fie frica sa fii singur. Viitorul este totdeauna in minoritate. Daca iti doresti popularitate, du-te si lauda trecutul. Daca vrei sa fii in serviciul viitorului, nu-ti fie teama sa apartii unei minoritati! - Tiberiu Roth, A plecat un presedinte, a venit altul…
 

Aici mi se pare important de subliniat ca o asemenea lucrare ca a lui Tiberiu Roth, scrisa alert, cu respiratie cand jurnalistica, cand romanesca, bine documentata si jovial ofertata, devine un act cultural extrem de util si de profitabil pentru cititori si pentru personajul colectiv al cartii: evreii. In general, in Romania, informatiile despre viata, obiceiurile, istoria poporul iudeu au circulat lacunar de cele mai multe ori, au fost expuse public ori prea alambicat, ori prea simplist, ceea ce a derutat si a indepartat scopului in sine. Aceasta viziune incompleta general umana despre poporul iudeu este bine intuita de catre autorul nostru, fapt ce i-a creat impulsul de a incerca sa limpezeasca prin scris ceea ce considera a fi necesar despre etnia din care face parte. (…) Fara a omite si calitatea lui de cetatean roman, bun si demn patriot, extrem de concis, in spiritul corectitudinii analitice in ceea ce priveste atitudinea din perspectiva istorica, sociala si antropogenetica a poporului roman, configurand cu argumente extrem de pertinente similitudinile si destinul comun al romanilor si evreilor ca facatori de civilizatie, cultura, educatie. - Mircea Brenciu, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania

Fragment din volumul "Evreu fara frontiere Vol. 2" de Tiberiu Roth:

"De ce era atata inversunare impotriva sionismului? Exista numeroase explicatii. De la cele mai la indemana, care presupun ca antisionismul este o replica mai moderna a vechiului si inradacinatului antisemitism devenit desuet, pana la cele actuale, care-l considera o expresie a impotrivirii arabo-musulmane la ideea si apoi realizarea unui stat evreiesc in Eret Israel, pe care ei il denumesc cu obstinatie Palestina, un termen care nu are nici o legatura cu arabii, dar da bine, caci provine de la numele unui popor care, cu 3. 000 de ani in urma, traia cam pe unde se afla Fasia Gaza. Dar mi se pare greu de crezut ca vreuna dintre aceste explicatii sa fie potrivita, cata vreme printre conducatorii partidului erau inca persoane influente: evrei sau romani cu sotii evreice. Nu ca asta ar fi contat prea mult in raporturile lor cu evreimea din Romania, as zice chiar din contra, acesti evrei comunisti care aveau legaturi foarte vagi cu spiritualitatea evreiasca, pentru a-si dovedi loialitatea partinica, erau mai potrivnici evreilor in general si sionistilor in special. Cativa se distingeau prin aceasta dusmanie venala: Iosif Chisinevski, Gizella Vass, Ofelia Manole, si sa nu-i uitam pe cei care au incropit C. D. E. (Comitetul Democrat Evreiesc), un instrument pervers, alaturi de Federatia Comunitatilor Evreiesti, din care a fost epurat dr. Fildermann si au fost instalati la conducere evrei comunisti, ca Israel Bacalu. Dupa primele sase luni de guvernare quasicomunista, in octombrie 1945 au fost stabilite cateva directii de actiune in „problema evreiasca”. Era in perioada dinainte de nasterea Statului Israel, interesele marii politici mondiale nu erau inca sedimentate, abia se incheiase razboiul „cald”, iar cel „rece” inca nu incepuse. Holocaustul nu devenise inca prilej de comemorari, dar se impunea obsesiv ca o realitate dureroasa care lasase urme cumplite in randurile populatiei evreiesti din Romania, chiar daca cei scapati din iminentele gheare ale mortii rasuflasera usurati. Foarte multi isi cautau familiile, rudele deportate sau asteptau minunea reintoarcerii lor. Dar aproape toti evreii aveau probleme existentiale, proprietati si surse de trai ravasite in perioada guvernarii fasciste si priveau suspicios guvernul (pro)comunist al lui Groza. Cea mai mare parte a populatiei evreiesti vedea in emigrarea spre Eret Israel singura sansa..."



Anul aparitiei: 2019
Numar pagini: 730
Format: 16x23

OPINIA CITITORILOR