Filocalia lui Origen

Filocalia lui Origen

Prezentare:

Sfintii Grigorie de Nazianz si Vasile cel Mare sunt cei carora le datoram aceasta culegere de texte din vasta opera teologica a lui Origen. In decursul vremii, cartea aceasta a dobandit o valoare sporita deoarece a pastrat pentru noi, in original, o mare parte a muncii acestui "prieten si mentor al Sfintilor", care altfel ar fi fost pierduta cu desavarsire.Dincolo de importanta sa textuala, aceasta culegere merita o atentie deosebita, ea constituindu-se intr-o excelenta introducere la studiul gandirii lui Origen. Intr-un timp al intemeierilor doctrinare, asa cum a fost perioada primelor secole crestine, scrierile lui au oferit repere solide in multitudinea de teorii si polemici referitoare la adevarata credinta. Argumentatiile pe care le regasim in aceasta carte sunt in intregime bazate pe textul Sfintei Scripturi, considerat a fi autoritatea de necontestat in materie.

Interpretand de o maniera alegorica invataturile biblice, Origen isi propunea sa gaseasca deopotriva temeiul divin si cel rational al credintei. Teologia sa s-a constituit din atitudinile critice fata de religiile pagane si din polemicile cu filozofii vremii, ca de pilda Celsus.

Multe dintre ideile sale cele mai importante ne sunt prezentate aici aranjate dupa anumite teme esentiale, iar calauze pentru intelegerea pozitiilor sale teologice ne sunt doi dintre "barbatii cei mai luminati ai veacului lor".

Cuprins

Introducere 5

CAPITOLUL I

Despre inspiratia Sfintei Scripturi: cum trebuie ea citita si inteleasa; de ce este neclara; care este pricina neclaritatii ei, si de ce in unele cazuri este de nepatruns, sau lipsita de sens atunci cand este interpretata literal. Din tratatul "Despre principii" si din alte lucrari ale lui Origen. 11

CAPITOLUL II

Despre faptul ca Sfanta Scriptura este inchisa si pecetluita. Din Comentariul la primul Psalm. 40

CAPITOLUL III

De ce cartile inspirate sunt in numar de douazeci si doua137. Din acelasi Comentariu la primul Psalm. 44

CAPITOLUL IV

Despre greselile gramaticale si despre stilul simplu al Scripturii. Din cartea a patra a Comentariului la Evanghelia lui Ioan, trei sau patru pagini de la inceput. 45

CAPITOLUL V

Ce inseamna "vorba multa" si "multele carti"? Sfanta Scriptura in intregul ei este o singura carte. Din introducerea la Cartea V a Comentariului la Ioan. 47

CAPITOLUL VI

Sfanta Scriptura in intregul ei este un instrument al lui Dumnezeu, desavarsit si potrivit pentru menirea sa. Din cartea a doua a Comentariului la Evanghelia dupa Matei: "Fericiti facatorii de pace 54

CAPITOLUL VII

Despre caracterul special al persoanelor din Sfanta Scriptura. Din adnotarea la Cantarea Cantarilor, pe care Origen a scris o in tineretea sa. 56

CAPITOLUL VIII

Noi nu ar trebui sa incercam sa corectam propozitiile gresite din Scriptura, nici pe acelea ce par nelamurite daca sunt luate in sens literal, intrucat acestea reprezinta o sursa pretioasa de cugetari pentru cei care inteleg. Din Comentariul la Osea. 58

CAPITOLUL IX

De ce Sfanta Scriptura foloseste adesea acelasi termen cu intelesuri diferite, chiar in acelasi loc. Din Epistola catre Romani, IX, despre cuvintele: "Ce vom zice deci? Au doara Legea este pacat 61

CAPITOLUL X

Despre lucruri din Sfanta Scriptura ce par a fi o piatra de poticnire si o piatra de sminteala. Din a 39 a Omilie la Ieremia: "Domnul nu a putut indura din pricina rautatii faptele voastre." 65

CAPITOLUL XI

Sa cautam hrana data noua de toate Scripturile inspirate, si sa nu ne indepartam de la pasajele pe care ereticii, in mod gresit, le socotesc grele, nici sa le tratam cu usurinta; s ar cuveni mai degraba sa ne angajam in cercetarea lor fara confuzia care insoteste necredinta. Din cartea XX a Comentariului la Iezechiel: "Iar despre voi, oile Mele, asa zice Domnul Dumnezeu: "Iata voi face judecata intre oaie si oaie, intre berbec si tap. Oare nu va ajunge ca pasteti in pasune buna, iar ce ramane calcati cu picioarele voastre si ca beti apa curata, iar pe cea care ramane o tulburati cu picioarele voastre. Asa ca oile Mele sunt nevoite sa se hraneasca cu ceea ce este calcat de picioarele voastre si sa bea ceea ce este tulburat de picioarele voastre?"" 67

CAPITOLUL XII

Despre faptul ca cel care citeste Sfanta Scriptura nu trebuie sa se descurajeze daca nu poate sa inteleaga ghicitorile incalcite si pildele pe care aceasta le cuprinde. Din a 20 a Omilie la Iosua, fiul lui Nun. 69

CAPITOLUL XIII

In ce imprejurari si pentru cine lectiile de filozofie pot fi profitabile, in deslusirea Sfintei Scripturi, cu dovezi din Scriptura. Scrisoarea catre Grigorie. 72

CAPITOLUL XIV

Cei ce doresc sa inteleaga corect Sfintele Scripturi trebuie neaparat sa fie familiari cu principiile logice adaptate folosirii lor; fara acestea, ei nu pot concepe intelesul exact al gandurilor exprimate, dupa cum s ar cuveni. Din cartea a treia a Comentariului la Geneza. 76

CAPITOLUL XV

O replica data filozofilor greci care dispretuiesc saracia de stil a Sfintelor Scripturi si spun ca alesele adevaruri ale crestinismului au fost exprimate mai bine de catre greci. Mai mult, ei spun ca trupul Domnului a fost plapand; cu argumentul diferitelor chipuri ale Cuvantului. Din tratatul Impotriva lui Celsus, care a scris impotriva crestinilor, Cartile VI si VII. 79

CAPITOLUL XVI

Cu privire la cei ce defaimeaza crestinismul pe temeiul ereziilor din Biserica. Cartea III, Impotriva lui Celsus. 95

CAPITOLUL XVII

Un raspuns la afirmatiile unor filozofi cum ca nu exista nici o deosebire intre a l numi pe Cel Ce este Dumnezeu peste toti cu numele de Zeus, obisnuit printre greci, sau cu numele folosit de indieni, de exemplu, sau chiar cu cel folosit de egipteni. Cartile I si V, Impotriva lui Celsus. 99

CAPITOLUL XVIII

Un raspuns la adresa acelor filozofi greci care se lauda ca stiu totul si acuza credinta simpla a crestinilor; si se plang ca acestia prefera in viata nebunia in locul intelepciunii; mai mult, ca nici un om intelept sau educat nu a devenit ucenic al lui Iisus; in schimb, spun ei, barcagii si vamesii din clasele de jos, aduna nebuni si smintiti, sclavi, femei slabe si copii, pentru a i face sa se inchine Evangheliei. Cartile I si III, Impotriva lui Celsus. 105

CAPITOLUL XIX

Si iarasi, la inceputul aceleiasi carti, Origen spune: Credinta noastra in Domnul nostru nu are nimic de a face cu credinta superstitioasa si lipsita de ratiune a Neamurilor, fiind nu numai vrednica de lauda dar si desavarsit acord cu ideile morale originare ale oamenilor. In raspuns la aceia care se intreaba: Cum de putem noi crede ca Iisus este Dumnezeu, vazand ca el a avut un trup muritor? 129

CAPITOLUL XX

Un raspuns dat celor ce spun ca lumea intreaga, inclusiv omul, a fost creata nu pentru om, ci pentru creaturile fara ratiune; caci acestea traiesc cu mai putina zbatere decat oamenii; mai mult, ca ele sunt mai intelepte decat noi, si sunt in acelasi timp dragi lui Dumnezeu si constiente de Dumnezeu, cunoscand cele viitoare; vom vorbi de asemenea si impotriva teoriei transmigratiei sufletelor, si ne vom spune parerea in legatura cu prezicerile si sarlataniile legate de acestea. Din Cartea IV, Impotriva lui Celsus. 133

CAPITOLUL XXI

Despre "ceea ce sta in puterea noastra", cu o explicatie si o interpretare a acelor pasaje din Scriptura care par a l desfiinta; dupa cum urmeaza: 159

CAPITOLUL XXII

Care este impartirea pe pamant a creaturilor rationale, respectiv a sufletelor omenesti, aratata invaluit in zidirea turnului, si in amestecarea limbilor? Capitol in care ne vom ocupa si de stapanitorii, multi la numar, pusi asupra celor impartiti, potrivit starii lor. Din Cartea V, Impotriva lui Celsus. 185

CAPITOLUL XXIII

Despre destin si despre cum, desi Dumnezeu stie dinainte purtarea fiecaruia, raspunderea omului ramane aceeasi. Mai apoi, despre faptul ca astrele nu pot provoca faptele oamenilor, ci doar le indica; oamenii nu pot ajunge la cunoasterea deplina a acestor lucruri, dar semnele ne sunt date de catre puterile dumnezeiesti; care este cauza semnelor. Astrologia pare sa aiba elemente de adevar. Din Cartea III a comentariilor la Geneza. "Sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii" 195

CAPITOLUL XXIV

[Unde se arata ca] materia nu este necreata, si nici nu este cauza raului. Din Praeparatio Evangelica (Cartea VII) a lui Eusebiu Palestinianul. 219

CAPITOLUL XXV

Despre faptul ca "alegerea" ivita din prestiinta nu inlatura ceea ce sta in puterea noastra. Din Cartea I a Comentariului la Epistola catre Romani, la cuvintele "randuit pentru vestirea Evangheliei lui Dumnezeu." 231

CAPITOLUL XXVI

Despre lucrurile "bune" si "rele"; acestea depind in parte de propriile noastre eforturi620 si, in parte, nu depind; si aceasta, dupa invatatura lui Hristos, nu dupa cum crede Aristotel. Din comentariul la Psalmul 4, la expresia "Multi zic: "Cine ne va arata noua cele bune?" 237

CAPITOLUL XXVII

Intelesul impietririi inimii Faraonului 248

Note 262

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review