Granita dintre lumi, Manuel Savu, Letras

“Granita dintre lumi” de Manuel Savu este un thriller psihologic-spiritual in care personajul principal, Nicole – o tanara savant cu o puternica afinitate pentru lumea spiritului, se trezeste fara voia ei in mijlocul unei conspiratii mondiale. “Pedepsita de Univers” – cum singura a concluzionat, dupa ce se plansese in repetate randuri de propria-i viata linistita si aparent banala, ea se confrunta brusc cu servicii secrete, asasini profesionisti, iubiri imposibile si o mare conspiratie care ii pune viata in pericol la fiecare pas si care ii forteaza limitele psihice aruncand-o intr-o noua paradigma in raport cu tot ceea ce credea ca stia despre lume si despre natura umana vazuta din perspectiva lumii sensibile, cu “nevazutul si nestiutul” – asa cum il numeste unul dintre cei care aveau sa-i schimbe iremediabil viata.

Actiunea cartii urmareste conflictul sau interior – atat psihic, cat si cel spiritual, in contextul unei lupte crancene pentru supravietuire, trecutul familiei sale care o ajunge nemilos si complet neasteptat din urma si confruntarea cu iubiri imposibile, descatusate in cele mai halucinante situatii. Dilemele personajului sunt dileme existentiale si filozofice comune conditiei umane, dar care se nasc, cresc si se sedimenteaza in situatii exceptionale, pline de aventura, mister, si erotism.

O naratiune in care extremele se intalnesc si fuzioneaza in cupluri: sexual-cerebral, corporal-spiritual, credincios-ateu, mistic-stiintific, moral-imoral, legitim-ilegitim. O carte in care binele si raul lupta in toate directiile, de la natura psihica pana la relatia constienta sau inconstienta cu divinitatea, o carte in care in repetate randuri subtextul devine mai important decat textul…

Contactul cu primele pagini ale romanului mi-a creat o oarecare confuzie in ceea ce priveste definirea timpului si spatiului: un mix de elemente arhaice si moderne, atat in ceea ce priveste perspectiva imagistica, dar si in uzitarea elementelor de lexic si adresare. Odata cu adancirea in corpul povestirii, elementele antitetice, atemporale si multidimensionale se inmultesc si se diversifica, apar personaje contradictorii, implicate in intrigi si mistere surprinzatoare. Evenimentele, experientele, trairile si transformarile fiecarui personaj, desi aparent disociate, unice si profund personale, converg catre conturarea si definirea conceptului de constiinta superioara, nivel ideatic si ideal unde constiintele multiple se contopesc, atingand etosul demiurgic. Virtutile originare completeaza aceasta idee si contribuie la acest construct si fiecare personaj spera cu salbaticie, crede cu fanatism in propria idee si misiune si iubeste cu abnegatie, intr-o iubire primordiala, unica si absoluta.

Naratiunea ne apare in stil web-panza de paianjen, atat geografic, cat si filozofic, existential, demiurgic, antropomorfic si in care fluxul de idei este multiplu, complex, centrifug si centripet, in functie de personaj si de abordarea ideologica a acestuia. Perspectiva autoriala omniscienta ne permite substituirea in constiinta si subiectivul personajelor implicate, iar acesta este un artificiu esential, care asigura cititorului o vizualizare concentrica, la 360°. Aceasta perspectiva, in care punctul originar, de pornire, este si punctul final, de destinatie, este parte a tehnicii constiente si deliberate a autorului, romanul in sine fiind conceput intr-o astfel de structura ciclica, pe multiple planuri, unghiuri si nivele.  Sunt supuse unei astfel de perspective probleme si aspecte specifice, comune si originare de viata, cum ar fi sexualitatea, instinctele, necesitatile, emotiile, reactiile, dar acestea vin sa intregeasca si sa se adauge in straturi concentrice componente viziunii autorului si astfel, aspecte filosofice, existentiale, ale credintei si religiozitatii, ale fortelor fizice si ale celor oculte sunt conturate si cizelate catre acel punct unic—incipit si destinatie finala.  Din acest unghi, sexualitatea este acel punct unic, iar sexualitatea romanului este una orgiastica, fatisa, primara, originara, indiferenta fata de timp si evolutie, fata de gen, fata de prejudecati, fata de morala, culminand in extravagante apoteotice de sexualitate. Abordarea autorului este intotdeauna exhaustiva, iar acesta trece de la perspectiva instinctiva, animalica, la cea profund elevata, complexa, brainiaca, cerebrala, artistica, sofisticata asupra sexualitatii.

Romanul este un amestec de mistic si primordial cu avangardism, postmodernism, stiintifico-pragmatico-placidism, deism si ateism, o suprapunere perpetua de timp, spatiu, stare, morfoza si metamorfoza, fizic si metafizic. Pe principiul propagarii undelor pe suprafata apei, Manuel Savu demonstreaza experimental ceea ce ne propune dintru inceput ca si crez si principiu: granita dintre lumi este o fantasma teoretica, acolo unde rigorile, teoriile, morala sunt in continua transformare, se dezlocuiesc, se extind si renasc in acelasi punct, catre aceeasi finalitate inexorabila! - Ionela Mihaela Bucelan

Numar pagini: 308
Format: 13x20
Anul aparitiei: 2021

OPINIA CITITORILOR