Grigore Gafencu. Jurnal (Ion Calafeteanu)

Jurnalul lui Grigore Gafencu este o sursa de inestimabila valoare pentru istorici, un model de analiza politico-diplomatica si marturia slujirii interesului national de catre cel care s-a considerat un soldat in slujba tarii sale. (acad. Florin Constantiniu)

Prezentul volum strange laolalta pagini din Jurnalul lui Grigore Gafencu, publicate, sub egida Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc,intr-un prim volum de Editura Pro Historia in 2006, sub ingrijirea istoricului Laurentiu Constantiniu lector universitar (acest volum cuprinde perioada iunie 1940-31 august 1941) si cele publicate in anul 2009 de Editura Paideea intr-un al doilea volum, ingrijit de istoricul Ion Calafeteanu, profesor universitar (acest al doilea volum cuprinde perioada ianuarie 1942– 13 martie 1943).
Ambele volume s-au bucurat la data publicarii de un„Cuvant inainte” datorat regretatului istoric acad. Florin Constantiniu, acestea sunt reproduse in prezenta editie la inceputul partilor a I-a si respectiv a II-a.
In continuarea notelor din„Jurnalul” lui Grigore Gafencu publicate pana acum, Editura Cetatea de Scaun pune la dispozitia cititorilor in aceasta editie pagini inedite din Jurnal referitoare la perioada 14 martie– 17 iulie 1943 ingrijite de prof. univ. dr. Ion Calafeteanu.

Cuprins
Nota asupra editiei / 7
Partea I– Bucuresti, 1 iunie 1940 - Moscova, 31 august 1941,
note si comentarii de Laurentiu Constantiniu / 9
Cuvant inainte la prima editie de acad. Florin Constantiniu / 11
Nota asupra primei editii de Laurentiu Constantiniu / 19
Jurnal. (1 iunie 1940– Moscova, 31 august 1941) / 21
Partea II– Geneva, ianuarie 1942-13 martie 1943,
note si comentarii de Ion Calafeteanu / 261
Cuvant inainte la prima editie de acad. Florin Constantiniu / 263
Nota asupra primei editii de Ion Calafeteanu / 266
1942 / 267
1943 / 432
Partea III - Geneva, 14 martie– 17 iulie 1943,
note si comentarii de Ion Calafeteanu / 487
Indice de nume si locuri / 575


Grigore Gafencu(n. 30 ian. 1892, Bucuresti– 30 ian. 1957, Paris). A fost una din marile personalitati ale diplomatiei romanesti. Ministru de externe intre 1938 si vara lui 1940.

A terminat facultatea de drept la Geneva si a obtinut doctoratul la Paris (1914).
Se intoarce in tara si urmeaza cursurile scolii de observatori aerieni din cadrul Aeronauticii militare. Ia parte la razboiul de intregire nationala, ca locotenent aviator in escadrila de observatie din Grupul 1 aeronautic.
1921– infiinteaza”Revista vremii”; 1923– conduce cotidianul Argus; 1937– fondeaza cotidianul Timpul;– a fost fruntas al Partidului National-Taranesc, din 1928– senator; 1928– este numit secretar general al Ministerului Afacerilor Straine; 14 nov. 1929– 7 iunie 1930– Subsecr. St. Min. Lucr. Publ. Comunic. ; 13 iunie– 8 oct. 1930, Subsecr. St. Presedinte Cons. Min.; 9 iun.– 10 aug. 1932, Subsecr. St. Min. Af. Str.; 11 aug.– 17 oct. 1932, Subsecr. St. Min. Af. Str. ; 14 iun.– 9 nov. 1933, Subsecr. St. Min. Ind. Comert.
Este desemnat Ministru al Afacerilor Straine (21 dec. 1938– 1 feb. 1939; 1 feb.– 28 sept., 1939; 28 sept.– 23 nov. 1939; 24 nov. 1939– 11 mai 1940; 11 mai– 1 iun. 1940); totodata, face parte din Directoratul Frontului Renasterii Nationale. Este acreditat Trimis extern si Ministru plenipotentiar la Moscova (10 aug. 1940– 22 iun. 1941). Este scos din cadrele Ministerului Afacerilor Straine la 4 aug. 1941. In noiembrie 1941 pleaca in Elvetia. Desfasoara o activitate intensa pentru desprinderea Romaniei de statele Axei.
In 1944 este publicata, in limba franceza, cartea Préliminaires de la guerreà l'est/Preliminariile razboiului din rasarit, una din cele mai bune analize ale relatiilor sovieto-germane dinaintea izbucnirii razboiului.
Dupa razboi, militeaza impotriva sovietizarii Romaniei si este implicat in procesul conducatorilor PNT (1947), fiind condamnat (in contumacie) la 20 de ani de munca silnica.
Gafencu s-a stabilit la Geneva. Considerat unul dintre cei mai buni analisti politici ai epocii, a tinut, in timpul razboiului, numeroase conferinte publice la Londra, Paris, Strasbourg, FLorenta, Zurich, Geneva, pledand intotdeauna cauza si interesele Romaniei.
In calitate de reprezentant al grupului diplomatilor aflati in exil, a depus pe masa Conferintei de Pace din 1947 doua memorandumuri in care isi prezenta opiniile, corecte, documentate, fata de tratamentul nedrept aplicat patriei sale. Actiunile sale si pozitia proaliata a lui Gafencu aveau sa-l transforme in persona non grata in fata regimului comunist de la Bucuresti. El a fost condamnat in contumacie in noiembrie 1947, impreuna cu lotul Maniu-Mihalache.
La 20 februarie 1948 i se retrage cetatenia romana. Ramas in strainatate, se impune ca lider al emigratiei romanesti anticomuniste.
Grigore Gafencu a incetat din viata la 30 ianuarie 1957, avand si astazi mormantul in strainatate.

Nr. de pagini : 592
Anul aparitiei : 2013

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review