Haiducul Iancu Jianu. Adevar si legenda, Barbu Paul-Emanoil, SCOALA ARDELEANA

Ne intrebam ce l-a determinat pe Iancu Jianu, boier de categorie medie, cu o existenta ma­teriala sigura, sa se razvrateasca. Indiscutabil, simtul dreptatii a fost un motiv, care era inscris in genele sale. Crescand langa copiii celor sarmani, a asistat la „spectacole” care pe un om al echitatii de talia sa nu il puteau lasa indiferent. Atitudinea haiducului a fost o forma de protest social si national, dictat nu de instincte de ucigas sau de imbogatire, ci de spiritul justitiar cu care se nascuse. Iancu Jianu avea stofa de erou antic, chemat de dreptate, si nu de orgoliu sau de interese meschine.
Viata sa tumultoasa este plina de aventuri demne de eroii din basmele citite seara, pe vremuri, la lumina lampii. Faima construita in doar sapte ani de haiducie s? a datorat neindoielnic si inteligentei sale, care a reliefat, pe masura vremii in care a trait, un geniu ridicat din popor, manifestat nu numai la dimensiuni populare, ci si istorice. Pentru acest motiv am dorit sa fie evocat, luand initiativa reeditarii acestei carti, a unui eminent cercetator in domeniul istoric, Paul? Emanoil Barbu. (Dumitru Constantin-Dulcan)

* * *

In istoria romanilor, Iancu Jianu ramane, in primul rand, unul dintre reprezentantii cei mai de seama ai haiduciei in spatiul etnic romanesc. Poate fi considerat un „Robin Hood al romanilor”, deoarece si el a ramas in istorie, ca si nobilul? haiduc englez. Nemultumit profund de regimul fanariot, desi fiu de boier, acesta s? a rupt de clasa din care facea parte pentru a trece de partea celor multi si oprimati, luand calea codrului. El a haiducit sapte ani (1810-1817), pentru ca apoi, in 1821, sa se alature cu fostii sai haiduci lui Tudor Vladimirescu, caruia i? a fost un colaborator devotat. Numele sau devenise atat de raspandit, incat poporul il dorea a fi „un al doilea Tudor Vladimirescu”, ceea ce l? a determinat pe Jianu ca, in 1823, sa incerce, dar fara succes, sa reaprinda flacarile Revolutiei de la 1821. Celebritatea numelui sau, creata prin faptele sale vitejesti, l? a facut iubit de popor, l? a introdus repede in legenda si in balada ce? i poarta numele, care i se canta inca din timpul vietii si va ramane nemuritoare, ca si amin­tirea reputatului haiduc din Romanati, un exemplu insufletitor de barbatie, curaj, sacrificiu si daruire. (Paul-Emanoil Barbu)

* * *

Cuprinsul cartii:

Prefata de Dumitru Constantin-Dulcan

Introducere

PARTEA I

I. Descendent al unei familii boieresti

II. Haiduc, zapciu de plasa si participant la Revolutia din 1821

III. Revenirea la ogor. Ultimii ani din viata lui Iancu Jianu. Descendentii

PARTEA A II-A

I. Erou de balada

II. Personaj de roman

III. Evocat in dramaturgie si in compozitia muzicala

IV. Portretul cinematografic

V. Imaginea in artele plastice

VI. Casa Memoriala „Iancu Jianu”

ANEXE. Variante ale baladei Iancu Jianu

Le haidouk Iancu Jianu. Verite et legende (Resume)

Iancu Jianu, the Outlaw: Truth and Legend (Abstract)

Paul-Emanoil Barbu (Curriculum Vitae)

* * *

Cuprinsul CD-ului:

1. Tudor Gheorghe, Ce bine traiam flacau

2. Ion Luican, Spune-mi, spune mos batran

3. Zorina Balan, Rascoala din 1907

4. Zorina Balan, Sus in deal la crasma Stanii

5. Grupul folcloric „Brauletul” din Celaru, judetul Dolj, Iancu Jianu

6. Gheorghita Nicolae, Pe deal, pe la Spiridon

7. Formatia „Trei parale”, De dragoste si Iancu Jianu ca la Dobrotesti

8. Marcu Nicolici, Doina haiduceasca

9. Grupul vocal barbatesc „Burnasul” din Alexandria, Iancu Jianu

10. Ion Creteanu, Caprioara, surioara

11. Ion Creteanu, Iancu Jianu

* * *

PAUL-EMANOIL BARBU este autorul unui numar important de lucrari stiintifice (editii de documente, monografii, studii si articole) referitoare la o larga problematica a istoriei moderne si contemporane, abordand atat teme de interes regional, mai ales cu privire la Oltenia, cat si de interes national (revolutia de la 1848, miscarile sociale si politice postrevolutionare, razboiul de independenta, agricultura si alte ramuri ale economiei romanesti). De asemenea, a avut in atentie viata si activitatea unor oameni politici si de cultura, precum si fenomenul haiduciei la romani. Cea mai rodnica activitate in domeniul cercetarii stiintifice a fost aceea de la Institutul de Cercetari Socio-Umane „C. S. Nicolaescu-Plopsor” Craiova, unde, de la simplu cercetator, a ajuns la gradul de cercetator principal I.

Studiile si articolele au fost tiparite in periodice aparute la Editura Academiei Romane, precum Revista de istorie (devenita Revista istorica), Arhivele Olteniei. Serie Noua, Anuarul Institutului de Cercetari Socio-Umane,, C. S. Nicolaescu-Plopsor” Craiova, carora li se adauga si alte publicatii de specialitate (Revista Arhivelor, Muzeul National, Analele Universitatii din Craiova etc.).
Printre cartile publicate pot fi amintite: Din istoria cooperatiei de consum si de credit din Romania, vol. I (1851-1918), Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1995; vol. II (1918-1945), Bucuresti, Editura Universul, 2000; Agricultura Romaniei in perioada 1864-1918, Craiova, Editura Spirit Romanesc, 1996 (coautor); Haiducul Iancu Jianu. Adevar si legenda, Bucuresti, Casa de Editura si Librarie,, Nicolae Balcescu”, 1998; editia a II-a, revazuta si adaugita, Craiova, Editura Alma, 2010; Catagrafia judetului Dolj din 1828, Craiova, Editura Universitaria, 2001 (coautor); Nica Barbu Locusteanu, Craiova, Fundatia Scrisul Romanesc, 2002; Actiuni sociale si politice romanesti in anii 1853-1854, Bucuresti, Editura Academiei, 2003; Ioan Maiorescu (1811-1864), Craiova, Editura Alma, 2003 (coautor); Revolutia de la 1848 in Oltenia, Craiova, Editura Alma, 2003; Ilie Constantinescu (1874-1960). Profesor. Cercetator. Colectionar, Craiova, Editura Alma, 2008; ? tefan Bujor intre legenda si adevar. Studiu si documente, Craiova, Editura Alma, 2011; Aspecte ale agriculturii Romaniei intre anii 1921-1944, Craiova, Editura Alma, 2015; „Revolutia de la 1848 in Oltenia”, editia a II-a, revazuta si adaugita, Cluj-Napoca, Editura? coala Ardeleana, 2020.

* * *

Noua Spiritualitate este emanatia unei Noi Stiinte care s-a conturat indeosebi catre sfarsitul secolului abia incheiat. Sunt aduse tot mai multe argumente care pledeaza pentru originea spirituala a Universului.
Viziunea materialista asupra lumii a permis crearea unei civilizatii tehnologice avansate, cu indubitabile avantaje pentru ameliorarea conditiei umane. In acelasi timp insa filosofia care a motivat-o nu a reusit sa evite actuala criza globala. Suntem tot mai nesiguri pe destinul nostru, mai angoasati, mai aproape de autodistrugere.
Colectia noastra se deschide, asadar, tuturor cartilor menite sa propuna o solutie de iesire din impasul lumii contemporane, sa avanseze o ipoteza coerenta sau sa adauge o noua valenta demersului spre o lume mai buna.
Nimic nu se va schimba in drama lumii actuale daca ramanem la aceeasi gandire. Acesta este motivul pentru care toti comentatorii fenomenului social opteaza pentru o Noua Spiritualitate. Respectul pentru viata, nevoia de schimbare a fiecaruia dintre noi in acord cu Legea fundamentala a Universului, care postuleaza infaptuirea binelui, a frumosului, a armoniei, si nu a urii si a dezbinarii, constituie esenta Noii Spiritualitati. (Dumitru Constantin-Dulcan)

Editia a III-a, revazuta si adaugita (cartonata)

Prefata de Dumitru Constantin-Dulcan

Imagine coperta I: actorul Adrian Pintea in rolul lui Iancu Jianu (din arhiva Lavinia Pintea)

Colectia Noua Spiritualitate este coordonata de Dumitru Constantin-Dulcan.

Nr. pagini: 432

Format: 13x20

Anul aparitiei: 2021