In slujba vietii eterne (Viata in lumea spiritelor)

Ce se va petrece in rai cu tatal iubitor, ai carui copii au fost incredintati pe mana Satanei? Ce extaz o poate astepta pe sotia credincioasa si devotata, al carei sot arde in focul atotmistuitor al iadului? Credeti oare ca Autoritatea Divina, in vesnicie desavarsira si infinita, se vede astfel limitata si nevoita sa impiedice manifestarea ajutorului reciproc dincolo de dimensiunea fizica, ajutor pe care chiar si stapanitorii acestei lumi, oricat de slabi si de imperfecti ar fi ei, il incurajeaza totusi si il sustin? Ar fi oare corect ca acelora care trec de poarta cea fara de intoarcere a mormantului, spre a pasi astfel catre o noua viata, superioara. sa le fie anulat potentialul evolutiv, cand in lumea fizica, unde oamenii sunt supusi atator si atator limitari, fiecare fiinta si fiecare forma de viata isi are calea sa proprie de evolutie? Cum se poate ca ideea de"munca" sa fie necunoscuta in rai, cand natura ii confera o anumita menire fiecarei creaturi de pe planeta. de la cea mai de jos forma de viata pana la fiinta umana?
   In realitate nimeni nu moare vreodata. Peste tot, cautarea desavarsirii continua.
   Viata se reinnoieste mereu; ea ii purifica si ii ajuta sa evolueze pe toti cei aflati in slujba sa, conducandu-i triumfatori catre luminoasa Uniune Suprema cu Divinul.



Revelatii din lumea de dincolo... 7
O invitatie in slujba Binelui... 11
in Sanctuarul Binecuvantarii... 26
Un oaspete binecuvantat... 39
"Casa Transitoria"... 54
Fratele Gotuzo... 68
in timpul noptii... 82
O citire a aurei... 96
intuneric si suferinta... 119
Slava si recunostinta... 139
Focul purificator... 157
Noi prieteni... 172
O calatorie de instruire... 187
Oferim asistenta... 214
Mai multe lectii... 228
Un exemplu crestin... 243
O cerere neobisnuita... 258
Slujitoarea credincioasa... 285

Multumiri... 303


 Metelo a ramas apoi tacut cateva clipe si, in fata emotiei intense cu care il urmaream, si-a reluat cuvantarea cu un ton al vocii complet diferit:
   - Cu mult timp in urma, pe cand eram inca inconjurati de fluidele vitale ale trupului fizic, am presupus in mod eronat ca mandria si egoismul erau doar niste tare ale sufletelor incarnate. in pofida respectabilitatii preotilor, teologia ne-a incatusat mintile cu notiuni amagitoare despre imparatia Cerurilor. Am ajuns astfel sa speram la un rai usor de castigat, in ciuda imperfectiunilor umane, temandu-ne de un iad, in care regenerarea s-ar dovedi imposibila. Ideile noastre despre moarte se rezumau la aceste doua limitari prostesti. Dar astazi stim ca moartea este doar o continuare a vietii. Raiul si iadul se afla in noi. Chiar si dupa ce trecem de poarta mormantului, virtutea si viciul, aspiratiile sublime si impulsurile animalice, armonia si discordia, lupta pentru evolutia spirituala si posibilitatea esecului continua sa ne insoteasca, iar aceasta ne obliga la cautarea pacii interioare si a cumpatarii. Ne-am dat astfel seama ca nu eram intr-o alta lume, ci doar intr-o alta dimensiune a materiei, in alte domenii vibratorii ale planetei, pe a carei suprafata am avut nenumarate experiente. Prin urmare, cum putem sa nu ne deschidem inimile spre a fi solidari cu ceilalti? Bineinteles ca prin aceasta nu sfatuim pe nimeni sa se arunce din nou in mlastina adanca de odinioara. Nu dorim ca fratii nostri cei prevazatori sa decada din nou la statutul de fii ratacitori, care s-au indepartat intentionat de Tatal cel Etern, si nici nu dorim sa interferam cu progresele arzatoare ale lucratorilor entuziasti, pe calea lor catre desavarsirea spirituala, care reprezinta telul vietii noastre, a tuturor. Facem insa un apel catre voi, doar spre a va cere sa luati parte la munca de ajutorare din taramurile in care domneste intunericul. Sunteti disponibili si aveti mult timp liber, in timp ce duceti la indeplinire nobilele sarcini care v-au fost incredintate in colonia noastra spirituala. Nimic mai logic decat sa profitati de ocazia de a contribui la propriul vostru progres spiritual. Pe de alta parte, in calitate de participant cu vechime in cadrul misiunilor de intrajutorare, indraznesc sa va cer sa dati dovada de compasiune pentru cei ce ratacesc in"valea umbrelor mortii" asteptand pomana ajutorului vostru, pentru semenii nostri care se afla acum in situatii mai putin norocoase, nu ca rezultat al Vointei lui Dumnezeu, ci din pricina lipsei lor de intelepciune. Cati dintre noi ar putea spune ca nu au fost niciodata nepasatori si neglijenti?
   Vorbitorul facu atunci o pauza si mai lunga si apoi continua: - in momentul de fata, nu ne putem astepta la o cooperare mai mare si mai eficienta din partea prietenilor nostri incarnati, incatusati fiind in inchisoarea simturilor, ei fac progrese lente, pe masura ce descopera legile care guverneaza materia si energia. Uneori ei sunt invitati sa viziteze locuri ale cunoasterii din lumea noastra, eliberati fiind pentru o vreme de trupul fizic, dar se intorc inapoi, dezorientati de putinele strafulgerari pe care au reusit sa le pastreze in memorie, iar atunci cand le relateaza si contemporanilor lor ceea ce au vazut, ei pangaresc apa cea pura a adevarului cu"punctele lor de vedere" personale, din domeniul stiintei, filozofiei si religiei. Bernardin de Saint-Pierre, de exemplu, scriitorul, a fost dus de cateva spirite prietene in niste regiuni din apropierea Pamantului, iar cand s-a intors din nou la viata sa obisnuita, a descris anumite elemente, despre care a afirmat ca apartin planetei Venus! Huyghens, astronomul, a primit telepatic anumite informatii din sferele noastre de existenta, pentru a redacta teorii cu privire la viata din alte lumi, in care el afirma apoi ca procesele  biologice de pe...



Cartea cuprinde 312 pagini in format 13x20cm
Cartea a aparut in mai 2012
Traducator: Horia Pintea