Ion Fulga, Farmacologie. Editia a II-a, revizuita si adaugita

In 10 ani, cati au trecut de la prima editie, s-au schimbat unele lucruri in farrnacologie. Au aparut noi medicamente, au aparut noi clase de medicamente, au aparut noi concepte, s-au revizuit unele concepte, astfel incat s-a impus cu necesitate o editie revizuita si adaugita. Din fericire, structura generala a cartii, asa cum a fost ea conceputa la prima editie, s-a dovedit in continuare foarte valida.

O singura modificare a fost necesara In acest sens, introducerea unei sectiuni complet noi intitulata Influentarea reglarii imune. Aceasta sectiune cuprinde doua capitole. Primul capitol este intitulat Imunosupresivele. Aceste medicamente sunt prezentate in prima editie ca subcapitol in capitolul rezervat chimioterapicelor anticanceroase. Am considerat Insa ca progresele inregistrate in ultimii zece ani impun cu necesitate existenta unui capitol distinct de medicamente imunosupresive.
Al doilea capitol al acestei sectiuni este intitulat Anticorpii monoclonali utilizati ca medicamente. Este un capitol complet nou, care nu exista deloc in prima editie. De altfel, un asemenea capitol nu exista in nici unul din marile tratate de farmacologie studiate de noi (a se vedea bibliografia). Noi am considerat insa ca aceasta clasa noua de medicamente are suficient de multi reprezentanti si suficiente caracteristici comune clasei, astfel incat sa fie necesar un capitol distinct dedicat acestor medicamente.

Celelalte sectiuni au ramas in aceeasi ordine si cu aceeasi denumire. Totusi, la unele din aceste sectiuni au fost introduse unele capitole noi. Astfel este capitolul intitulat Dezvoltarea medicamentelor, care descrie evolutia unui medicament de la idee pana dupa autorizarea lui de punere pe piata, sau capitolul intitulat Farmacogenetica si farmacogenomica, care descrie acele preocupari ale geneticienilor care sunt in corelatie cu farmacologia si cu medicamentul in general. Noi consideram ca farmacogenetica si farmacogenomica sunt mai degraba preocupari ale geneticii si genomicii decat ale farmacologiei.

Exista si situatii cand, datorita progresului stiintific, am simtit nevoia modificarii titlului unor capitole. Spre exemplu, prin aparitia si consolidarea in utilizarea clinica a unor miorelaxante cu actiune periferica, titlul capitolului Miorelaxantele nervos centrale a devenit Miorelaxantele, iar prin aparitia unor medicamente cu structura chimica simpla care stimuleaza trombopoieza titlul capitolului Factorii de crestere hematopoietici a devenit Stimulantele hematopoiezei.

Structura capitolelor s-a pastrat in general, dar a suferit importante modificari, in functie de progresele stiintifice din aceasta perioada. Spre exemplu, nu se mai acorda mare atentie unor grupe de medicamente care nu mai prezinta mare interes astazi, cum sunt de pilda substantele amare ca stimulante ale secretiei cJorhidropeptice sau acidul clorhidric ca substituient al secretiilor digestive. In schimb, au aparut subcapitole noi, spre exemplu subcapitolul Alte medicamente diuretice, unde sunt descrise medicamente noi, practic greu c1asificabile (antagonisti ai receptorilor adenozinici, blocanti ai recep- torilor vasopresinergici etc.).

Exista si situatii de crestere marcata a importantei unor subcapitole. Spre exemplu, in editia I, la capitolul Chimioterapicele anticanceroase figureaza un subcapitol intitulat Anticanceroase cu mare specificitate de actiune, denumire sub care am simtit nevoia sa prezentam o serie de medicamente anticanceroase care actioneaza asupra unor elemente care diferentiaza celula canceroasa de celula normala, care au efect anticanceros in general foarte intens si care nu au in general reactiile adverse tipice anticanceroaselor clasice. La data aparitiei primei editii a acestei carti erau numai trei medicamente care indeplineau aceste conditii respectiv asparaginaza, acidul retinoic si imatinibul (glivec). Astazi numarul acestor anticanceroase a crescut foarte mult, ceea ce a impus si cresterea remarcabila a dimensiunilor acestui subcapitol.

In lucrarile din strainatate acestor anticanceroase li se spune anticanceroase cu actiune moleculara tintita, nu anticanceroase cu mare specificitate de actiune. Noi am preferat sa ramanem la denumirea noastra pentru ca, din punctul nostru de vedere, orice medicament care actioneaza asupra unor receptori farmacologici are o actiune moleculara tintita (nu actioneaza decat pe acea molecula numita receptor si care are pe suprafata lui o zona a carei conformatie sterica se potriveste in oglinda cu conformatia sterica a medicamentului respectiv).
 
Nu exista nici un capitol care sa nu fi fost revizuit si adaugit. Bineinteles, acolo unde s-au schimbat autorii, capitolele au fost rescrise integral. Toti autorii prezinta medicamentele in functie de importanta lor medicala si stiintifica si au tacut eforturi sa nu cada in pacatul modei. Din pacate, exista o moda si in domeniul medicamentului.


Autori:

Prof. dr. Ion Fulga (coordonator)
Prof. dr. Oana Andreaia Coman
Conf. dr. Laurentiu Coman
Sef de lucrari dr. Aurelian Zugravu
Sef de lucrari dr. Isabela Ghita
Sef de lucrari dr. Liliana Stanciu
Asis. univ. dr. Smaranda Stoleru
Asis. univ. dr. Mihnea Costescu
Asis. univ. dr. Horia Paunescu
Asis. univ. dr. Ana Segarceanu
Dr. Gabriela Zugravu

Anul aparitiei: 2015
Nr. pagini: 827