Jertfa si inviere

Parintele Stefanos intra in salonul spitalului. Afara asteptau cele patru femei. Doua mame si doua surori. Auzeau plansul prin usa inchisa.— Am ranit-o pe Anastasia. Mi-am parasit copilul. Am amagit-o pe Stefania, pe Emanuela. Am ranit, am ranit atat de mult! plangea Iorgos. Nu merit iubirea lor. Nici mila lui Dumnezeu. Dar imi arunc sufletul mizerabil in abisul bunatatii Lui.— Ai venit, fiule. Te-ai intors, spuse emotionat batranul preot. Treizeci de ani te-am asteptat. Si m-am rugat. Stiam ca vei veni!Si-a pus patrafirul peste el.— Linisteste-te, fiul meu. Dumnezeu le-a luat pe toate pe crucea Lui. Acum esti curat. Fara pata.Stralucea. Fata i se linistise. Lacrimi de pocainta ii curgeau din ochi.Singurele cuvinte care au fost schimbate in acel salon au fost „iarta-ma” si „te iubesc”.Peste putin s-a adancit in letargie. Pleca spre vesnicie. In mangaierile copiilor lui, in iubirea lor si a lui Dumnezeu.Buzele lui soptira un „iertati-ma” adanc si isi inchise ochii. Zbura la ceruri.Era 11 mai. Aceeasi zi in care plecase bunica Areti, isi aminti Anastasia.* * * L-au condus in calatoria spre lumina.Plangeau, erau indurerate. Dar era un plans linistitor si dulce. Stiau ca plecase pocait spre Invierea vesnica…Emanuela se sprijinea intre Anastasia si mama ei.— Ne vom reintalni, tata!Elpida dadu din mana in semn de ramas bun.— Ne vom cunoaste in Rai, tata!Stateau langa crucea infipta in pamantul proaspat.Anastasia privi in sus. Cerul stralucea senin. I se parea ca o vede iarasi pe bunica Areti zambindu-i.„Iar daca a ta cununa va scoate spini, sa nu-ti fie frica. Traim pentru Rai. Acesta este nadejdea noastra!”Ochii i se umplura de lacrimi.Acum Iorgos lua cu el cununa ei – cununa ei de nunta insangerata, cu cateva flori si nenumarati spini care au strapuns-o – si o inalta in mainile lui Dumnezeu.Si Dumnezeu o va face cununa de sfintenie.Elpida, copilul Raiului, isi pleca funtea pe pieptul ei.„Am purtat cununa mea de spini, bunico. N-am refuzat-o”, sopti Anastasia, privind spre cer.Ochii i se luminara.„Pentru ca traim pentru Rai, acesta este nadejdea noastra”.

OPINIA CITITORILOR