Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului - Editie definitiva

Proiect editorial aparut sub egida Bibliotecii Judetene „George Cosbuc” Bistrita‐Nasaud

Colectia Rebreniana este coordonata de Andrei Moldovan si Ioan Pintea.


Reeditarea lucrarii Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului de Mircea Muthu marcheaza intrarea intr-o necesara si inevitabila etapa a exegezei rebreniene de dupa finalizarea monumentalei editii critice de opere complete, realizata in aproape o jumatate de veac de Niculae Gheran, atat prin reasezarea in alte ecuatii, mai actuale, a unor teme, cat si prin generozitatea deschiderilor menite sa dezvaluie mereu surprinzatoare dimensiuni ale scrierilor lui Liviu Rebreanu. (Andrei Moldovan)

* * *

Rebreanu confirma si el soarta scriitorului roman, care dispare la o varsta relativ tanara, inainte de a-si fi definitivat destinul creator. Oricum, in cartile pe care ni le-a lasat, chipul sau de sfinx – eternizat de fotograf sau de artistul plastic – este permanent miscat de „pulsatiile inimii vii”. Privindu-i chipul incremenit in memoria hartiei, rezist cu greu ispitei de a-l asocia, din nou, cu Titu Maiorescu din faimosul Jurnal. Asa cum sta, teapan in costumul de academician, nu pot sa nu aud zgomotele infundate din partea nevazuta a stralucitorului aisberg. Pentru ca – nu-i asa? – „pentru un scriitor, cititorii sunt duhovnicul. Scriitorul trebuie sa stie ca viata lui intreaga nu poate avea ascunzisuri, nici taine, nici menajamente. Mai curand sau mai tarziu toate se vor da pe fata, toate secretele. Printre hartiile lui vor scotoci oameni diferiti, indiscreti. Discretia scriitorului in viata e inutila”.

Organicul, categorie ontologica, biologica si in egala masura estetica tuteleaza paginile semnate de Rebreanu. El este capabil inca sa mai absoarba ezitarile si chiar fisurile produse de constiinta individualizatoare din veacul nostru. Lipsa de acoperire reala a conceptului de totalitate in descendenta hegeliana nu-l impiedica pe artistul demiurg sa ramana, cel putin la prima vedere, perfect articulat. Lectura marilor sale romane ne transmite un sentiment de inchidere atat de puternic incat el devine, tocmai de aceea, premonitoriu. (Mircea Muthu)

* * *

Profesor universitar dr. emerit la Facultatea de Litere a Universitatii Babes-Bolyai, Mircea Muthu s-a nascut la 1 ianuarie 1944, in Iernut, judetul Mures. Este estetician, comparatist, balcanolog, critic si istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania; debutul absolut in revista „Tribuna” (1967). Volume: Orientari critice, 1972; Literatura romana si spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol intre fragment si constructie, 1982; Permanente literare romanesti in perspectiva comparata, 1986; Alchimia mileniului, 1989 si 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993 si 1998; Esente (Poeme), 1994; Cantecul lui Leonardo, 1995; Calcaiul lui Delacroix, 1996; Fat-Frumos si „vremea uitata” – o noua interpretare a basmului „Tinerete fara batranete si viata fara de moarte” (in colaborare cu Maria Muthu), 1998 si 2008; Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceza, 2001); Lucian Blaga – dimensiuni rasaritene, 2000 si 2002; Balcanismul literar romanesc, 3 vol., 2002 si 2008 / Premiul pentru critica si istorie literara al Uniunii Scriitorilor din Romania /; Balcanologie, vol. I, 2002; Grafii (Poeme), 2004; Balcanologie, vol. II, 2004; Studii de estetica romaneasca, 2005 si 2014 (editie revazuta si adaugita); Balcanologie, vol. III, 2008; Ochiul lui Osiris. Dialoguri, 2010; Europa de Sud-Est in memoria culturala romaneasca. Bibliografie, 2011; Panoramic sud-est european. Confluente culturale, 2012; Trepte (Poeme), 2013; Repere culturale transilvane, vol. I, 2014; Estetica intre mediere si sinteza, 2016; Balcanismul literar romanesc. Panoramic sud-est european – Confluente culturale (editie revazuta si adaugita), 2017; Repere culturale transilvane II. Alte contributii istorico-literare, 2018. Coautor la dictionare de literatura romana si la numeroase volume colective. Editii ingrijite: Anton Pann (1973), Liviu Rebreanu (1976), Henri Jacquier (1991), Radu Stanca (1997), Eugeniu Sperantia (1997), Al. Dima (2002). Distinctii: Ordinul National Pentru merit in grad de cavaler (2000); Ordre des Palmes Académiques (2001) pentru servicii aduse culturii franceze. Premiul „George Calinescu” pentru intreaga activitate decernat de Muzeul National al Literaturii Romane, Bucuresti, 2016.



    An aparitie: 2020
    ISBN/ISSN: 978-606-797-486-7
    Format: 13x20cm
    Pagini: 174

OPINIA CITITORILOR