Micile tragedii de Aleksandr Puskin

Considerat cel mai mare poet al Rusiei, Alexandr Sergheevici Puskin (1799-1837) a scris si proza scurta, romane in versuri, basme si dramaturgie. Chiar daca nu a inventat limba rusa moderna, asa cum considera unii, a dus la bun sfarsit actiunea celor care luptau de decenii pentru impunerea limbii ruse vorbite - bogata, colorata, vie - in dauna celei incremenite a textelor administrative si religioase.

Puskin a fost initiatorul folosirii dialectului local in poeziile si piesele sale, creand un stil propriu in care amesteca naratiunea cu teatrul, idila si satira, si avand o influenta majora asupra scriitorilor rusi care i-au urmat. Puskin are si meritul de a fi eliberat literatura rusa de covarsitoarea influenta straina, inspirandu-se din marii autori europeni, fara a deveni insa un palid imitator al acestora, spre deosebire de predecesorii sai.

Dintre numeroasele operele memorabile ale lui Puskin, amintim poemele Ruslan si Ludmila, Fantana din Bahicsarai, Prizonierul din Caucaz; romanul in versuri Evgheni Oneghin; dramele Boris Godunov, Rusalca, Micile tragedii.

Geniul lui Puskin este patruns de luminoasa armonie a muzicii lui Mozart, de eleganta artistica, adesea dramatica, dar fundamental solara a acestuia. O claritate apolinica, o transparenta a sufletului, la limita indicibilului si misteriosului, toate aceste caracteristici se regasesc in dramele poetice din Micile tragedii.

Micile tragedii sunt, deci, rodul amar al intalnirii poetului cu trecutul, in expresia paradigmatica a careia reinvie cavalerii pasiunilor devorante: Faust, Don Juan, Cavalerul avar, Salieri. Toti acestia ospateaza in timpul ciumei, gusta - adica - din marile placeri pe margine de prapastie, sub semnul predestinarii tragice. Demonul ii impinge pana la punctul de varf al pasiunilor, ca de acolo sa-i arunce, in virtutea implacabilei lucrari a dialecticii, direct in bratele Mortii. Acad. Mihai Cimpoi

Cu cat inspiratia este mai puternica, cu atat este nevoie de mai multa migala pentru a-i da glas. Il citim pe Puskin si versurile lui sunt atat de curgatoare, atat de simple, incat avem impresia ca ele s-au randuit intr-o astfel de forma, asa, de la sine, fara nicio greutate. Nu ne dam seama insa cata munca a cheltuit poetul pentru ca totul sa iasa atat de simplu si de curgator. Lev Tolstoi

Suntem niste pigmei in comparatie cu Puskin. Nu mai exista printre noi un asemenea geniu. Ce frumusete, ce vigoare are fantezia lui! Feodor Dostoievski


Anul aparitiei: 2019
Numar pagini: 134
Format: 13x20

OPINIA CITITORILOR