Noul Cod penal comentat. Partea generala. Editia a II-a, revazuta si adaugita

A doua editie a lucrarii „Noul Cod penal comentat. Partea generala”, cuprinde comentarii pe articole ale noului Cod penal, adoptat prin Legea nr. 286/2009, actualizat, cu modificarile si completarile aduse prin Legea nr. 27/2012, Legea nr. 63/2012 si Legea nr. 187/2012, adoptate ulterior editiei precedente.

Comentariul fiecarui text este precedat de o examinare comparativa a continutului acestuia cu cel existent (corespondent) in legea penala anterioara pentru a ilustra elementele de particularizare, cele comune, si a desprinde ratiunea pentru care legiuitorul noului Cod penal a procedat la modificari semnificative in reglementarea anumitor institutii fundamentale ale dreptului penal, precum si la introducerea de noi institutii. De asemenea, pentru a pune in evidenta masura in care institutiile fundamentale ale dreptului nostru penal sunt in deplina armonizare cu reglementarile din legislatia penala a unor state membre ale Uniunii Europene ori cu instrumentele juridice ale Uniunii Europene, comentariul fiecarui text se incheie cu prezentarea unor elemente de drept penal comparat.

Cuprins
Cuvant-Inainte 11
Abrevieri 13
TITLUL 1. LEGEA PENALA SI LIMITELE EI DE APLICARE 15
Capitolul 1. Principii generale 15
Art. 1. Legalitatea incriminarii. 15
Art. 2. Legalitatea sanctiunilor de drept penal.. 25
Capitolul II. Aplicarea legii penale 32
Sectiunea 1. Aplicarea legii penale In timp 32
Art. 3. Activitatea legii penale 32
Art. 4. Aplicarea legii penale de dezincriminare 42
Art. 5. Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. 49
Art. 6. Aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei.. 56
Art. 7. Aplicarea legii penale temporare 66
Sectiunea a 2-a. Aplicarea legii penale In spatiu 69
Art. 8. Teritorialitatea legii penale 69
Art. 9. Personalitatea legii penale 76
Art. 10. Realitatea legii penale 81
Art. 11. Universalitatea legii penale 85
Art. 12. Legea penala si tratatele internationale 90
Art. 13. Imunitatea de jurisdictie 92
Art. 14. Extradarea 97
TITLUL II. INFRACTIUNEA 108
Capitolul 1. Dispozitii generale 108
Art. 15. Trasaturile esentiale ale infractiunii 108
Art. 16. Vinovatia 121
Art. 17. Savarsirea infractiunii comisive prin omisiune 135
Capitolul II. Cauzele justificative 140
Art. 18. Dispozitii generale 140
Art. 19. Legitima aparare 145
Art. 20. Starea de necesitate 158
Art. 21. Exercitarea unui drept sau Indeplinirea unei obligatii 166
Art. 22. Consimtamantul persoanei vatamate 172
Capitolul III. Cauzele de neimputabilitate 178
Art. 23. Dispozitii generale 178
Art. 24. Constrangerea fizica 182
Art. 25. Constrangerea morala 187
Art. 26. Excesul neimputabil.. 192
Art. 27. Minoritatea faptuitorului. 197
Art. 28. Iresponsabilitatea 203
Art. 29. Intoxicatia 209
Art. 30. Eroarea 215
Art. 31. Cazul fortuit 224
Capitolul IV. Tentativa 230
Art. 32. Tentativa 230
Art. 33. Pedepsirea tentativei 244
Art. 34. Desistarea si impiedicarea producerii rezultatului 248
Capitolul V. Unitatea si pluralitatea de infractiuni 257
Art. 35. Unitatea infractiunii continuate si a celei complexe 257
Art. 36. Pedeapsa pentru infractiunea continuata si infractiunea complexa 271
Art. 37. Recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata sau complexa 274
Art. 38. Concursul de infractiuni. 276
Art. 39. Pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni.. 284
Art. 40. Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente 289
Art. 41. Recidiva 293
Art. 42. Condamnari care nu atrag starea de recidiva 302
Art. 43. Pedeapsa in caz de recidiva 306
Art. 44. Pluralitatea intermediara 313
Art. 45. Pedepsele complementare, pedepsele accesorii si masurile de siguranta
in caz de pluralitate de infractiuni 315
Capitolul VI. Autorul si participantii 321
Art. 46. Autorul si coautorii 321
Art. 4 7. Instigatorul 330
Art. 48. Complicele 338
Art. 49. Pedeapsa in cazul participantilor 346
Art. 50. Circumstante personale si reale 352
Art. 51. Impiedicarea savarsirii infractiunii 359
Art. 52. Participatia improprie 365
TITLUL III. PEDEPSELE 371
Capitolul 1. Categoriile pedepselor 371
Art. 53. Pedepsele principale 371
Art. 54. Pedeapsa accesorie 375
Art. 55. Pedepsele complementare 379
Capitolul II. Pedepsele principale 382
Sectiunea 1. Detentiunea pe viata 382
Art. 56. Regimul detentiunii pe viata 382
Art. 57. Neaplicarea detentiunii pe viata 387
Art. 58. Inlocuirea detentiunii pe viata 389
Art. 59. Calculul pedepsei in cazul comutarii sau inlocuirii pedepsei detentiunii pe viata 393
Sectiunea a 2-a. Inchisoarea 395
Art. 60. Regimul Inchisorii 395
Sectiunea a 3-a. Amenda 398
Art. 61. Stabilirea amenzii 398
Art. 62. Amenda care Insoteste pedeapsa inchisorii.., 402
Art. 63. Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa Inchisorii 404
Art. 64. Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate In folosul
comunitatii. 406
Capitolul III. Pedeapsa accesorie si pedepsele complementare 41 O
Sectiunea 1. Pedeapsa accesorie 410
Art. 65. Continutul si modul de executare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitarii
unor drepturi 410
Sectiunea a 2-a. Pedepsele complementare 417
Art. 66. Continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi... 417
Art. 67. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi... 430
Art. 68. Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi... 432
Art. 69. Degradarea militara 437
Art. 70. Publicarea hotararii definitive de condamnare 440
Capitolul IV. Calculul duratei pedepselor 443
Art. 71. Durata executarii. 443
Art. 72. Computarea duratei masurilor preventive privative de libertate 446
Art. 73. Computarea pedepselor si masurilor preventive executate In afara tarii.. 448
Capitolul V. Individualizarea pedepselor 450
Sectiunea 1. Dispozitii generale 450
Art. 74. Criteriile generale de individualizare a pedepsei... 450
Sectiunea a 2-a. Circumstantele atenuante si circumstantele agravante 458
Art. 75. Circumstante atenuante 458
Art. 76. Efectele circumstantelor atenuante 471
Art. 77. Circumstantele agravante 473
Art. 78. Efectele circumstantelor agravante 483
Art. 79. Concursul Intre cauze de atenuare sau de agravare 485
Sectiunea a 3-a. Renuntarea la aplicarea pedepsei 488
Art. 80. Conditiile renuntarii la aplicarea pedepsei 488
Art. 81. Avertismentul 494
Art. 82. Anularea si efectele renuntarii la aplicarea pedepsei... 497
Sectiunea a A-a. Amanarea aplicarii pedepsei 499
Art. 83. Conditiile amanarii aplicarii pedepsei 499
Art. 84. Termenul de supraveghere 504
Art. 85. Masurile de supraveghere si obligatiile 506
Art. 86. Supravegherea 512
Art. 87. Modificarea sau Incetarea obligatiilor 516
Art. 88. Revocarea amanarii aplicarii pedepsei 518
Art. 89. Anularea amanarii aplicarii pedepsei 521
Art. 90. Efectele amanarii aplicarii pedepsei 522
Sectiunea a S-a. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere 524
Art. 91. Conditiile suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere 524
Art. 92. Termenul de supraveghere 532
Art. 93. Masurile de supraveghere si obligatiile 535
Art. 94. Supravegherea condamnatului 540
Art. 95. Modificarea sau Incetarea obligatiilor 543
Art. 96. Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere 545
Art. 97. Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere 549
Art. 98. Efectele suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere 551
Sectiunea a 6-a. Liberarea conditionata 553
Art. 99. Conditiile liberarii conditionate In cazul detentiunii pe viata 553
Art. 100. Conditiile liberarii conditionate In cazul pedepsei Inchisorii.. 562
Art. 101. Masurile de supraveghere si obligatiile 571
Art. 102. Supravegherea condamnatului 575
Art. 103. Modificarea sau Incetarea obligatiilor 578
Art. 104. Revocarea liberarii conditionate 580
Art. 105. Anularea liberarii conditionate 582
Art. 106. Efectele liberarii conditionate 584
TITLUL IV. MASURILE DE SIGURANTA 586
Capitolul 1. Dispozitii generale 586
Art. 107. Scopul masurilor de siguranta 586
Art. 108. Categoriile masurilor de siguranta 592
Capitolul II. Regimul masurilor de siguranta 595
Art. 109. Obligarea la tratament medical.. 595
Art. 110. Internarea medicala 600
Art. 111. Interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii.. 605
Art. 112. Confiscarea speciala 608
Art. 1121. Confiscarea extinsa 624
TITLUL V. MINORITATEA 633
Capitolul 1. Regimul raspunderii penale a minorului.. 633
Art. 113. Limitele raspunderii penale 633
Art. 114. Consecintele raspunderii penale 639
Art. 115. Masurile educative 641
Art. 116. Referatul de evaluare 644
Capitolul II. Regimul masurilor educative neprivative de libertate 646
Art. 117. Stagiul de formare civica 646
Art. 118. Supravegherea 649
Art. 119. Consemnarea la sfarsit de saptamana 652
Art. 120. Asistarea zilnica 654
Art. 121. Obligatii ce pot fi impuse minorului 655
Art. 122. Modificarea sau Incetarea obligatiilor 658
Art. 123. Prelungirea sau Inlocuirea masurilor educative neprivative de libertate 659

Capitolul III. Regimul masurilor educative privative de libertate 661
Art. 124. Internarea intr-un centru educativ 661
Art. 125. Internarea intr-un centru de detentie 666
Art. 126. Schimbarea regimului de executare 670
Art. 127. Calculul duratei masurilor educative 671
Capitolul IV. Dispozitii comune 672
Art. 128. Efectele cauzelor de atenuare si agravare 672
Art. 129. Pluralitatea de infractiuni.. 673
Art. 130. Descoperirea unei infractiuni savarsite in timpul minoritatii 675
Art. 131. Prescriptia raspunderii penale a minorilor 676
Art. 132. Prescriptia executarii masurilor educative 677
Art. 133. Efectele masurilor educative 678
Art. 134. Minorul devenit major 679
TITLUL VI. RASPUNDEREA PENALA A PERSOANEI JURIDICE 680
Capitolul 1. Dispozitii generale 680
Art. 135. Conditiile raspunderii penale a persoanelor juridice 680
Art. 136. Pedepsele aplicabile persoanei juridice 701
Art. 137. Stabilirea amenzii pentru persoana juridica 703
Capitolul II. Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice 706
Art. 138. Aplicarea si executarea pedepselor complementare in cazul persoanei juridice 706
Art. 139. Dizolvarea persoanei juridice 708
Art. 140. Suspendarea activitatii persoanei juridice 711
Art. 141. Neaplicarea dizolvarii sau suspendarii activitatii persoanei juridice 713
Art. 142. Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice 715
Art. 143. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice 717
Art. 144. Plasarea sub supraveghere judiciara 719
Art. 145. Afisarea sau publicarea hotararii de condamnare 720
Capitolul III. Dispozitii comune 722
Art. 146. Recidiva in cazul persoanei juridice 72 2
Art. 147. Atenuarea si agravarea raspunderii penale a persoanei juridice 724
Art. 148. Prescriptia raspunderii penale 72 5
Art. 149. Prescriptia executarii pedepsei 72 6
Art. 150. Reabilitarea persoanei juridice 727
Art. 151. Efectele comasarii si divizarii persoanei juridice 728
TITLUL VII. CAUZELE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA 730
Art. 152. Efectele amnistiei 730
Art. 153. Prescriptia raspunderii penale 735
Art. 154. Termenele de prescriptie a raspunderii penale 73 7
Art. 155. Intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale 740
Art. 156. Suspendarea cursului prescriptiei raspunderii penale 741
Art. 157. Lipsa plangerii prealabile 742
Art. 158. Retragerea plangerii prealabile 746
Art.159. Impacarea 748

NOUL COD PENAL COMENTAT. PARTEA GENERALA
TITLUL VIII. CAUZELE CARE INLATURA SAU MODIFICA EXECUTAREA PEDEPSEI.. 750
Art. 160. Efectele gratierii.. 750
Art. 161. Prescriptia executarii pedepsei 758
Art. 162. Termenele de prescriptie a executarii pedepsei 762
Art. 163. Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei.. 765
Art. 164. Suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei.. 767
TITLUL IX. CAUZELE CARE INLATURA CONSECINTELE CONDAMNARII 769
Art. 165. Reabilitarea de drept 769
Art. 166. Reabilitarea judecatoreasca 772
Art. 167. Calculul termenului de reabilitare 775
Art. 168. Conditiile reabilitarii judecatoresti 778
Art. 169. Efectele reabilitarii de drept sau judecatoresti.. 781
Art. 170. Reinnoirea cererii de reabilitare judecatoreasca 784
Art. 171. Anularea reabilitarii 786
TITLUL X. INTELESUL UNOR TERMENI SAU EXPRESII IN LEGEA PENALA 790
Art. 172. Dispozitii generale 790
Art. 173. Legea penala 792
Art. 174. Savarsirea unei infractiuni 794
Art. 175. Functionar public 797
Art. 176. Public 805
Art. 177. Membru de familie 808
Art. 178. Informatii secrete de stat si Inscrisuri oficiale 811
Art. 179. Arme 814
Art. 180. Instrument de plata electronica 817
Art. 181. Sistem informatic si date informatice 820
Art. 182. Exploatarea unei persoane 823
Art. 183. Consecinte deosebit de grave 827
Art. 184. Fapta savarsita In public 831
Art. 185. Timp de razboi.. 834
Art. 186. Calculul timpului 836
Art. 187. Pedeapsa prevazuta de lege 839
Bibliografie generala 841

Cuvant-Inainte
Aceasta a doua editie a lucrarii"Noul Cod penal comentat, Partea generala" cuprinde comentarii pe articole a noului Cod penal, Partea generala, adoptat prin Legea nr. 286/2009, actualizat cu modificarile si completarile aduse prin Legea nr. 27/2012 ( M. Of. nr. 180 din 20 martie 2012), Legea nr. 63/2012 (M. Of. nr. 258 din 19 aprilie 2012) si Legea nr. 187/2012 pentru punerea In aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (M. Of. nr. 757 din 12 noiembrie 2012), adoptate ulterior editarii editiei precedente.
Fiecare text al Codului penal, Partea generala este Insotit de o bibliografie speciala, selectiva, constituita din articole, note publicate In revistele periodice de specialitate, monografii si alte surse, de un comentariu teoretic al fiecarui text, sistematizat, de regula, pe mai multe subpuncte, precum si referiri la unele solutii ale instantelor de judecata, care au ramas valabile In raport cu noile prevederi ale legii penale.
Comentariul fiecarui text este precedat de o examinare comparativa a continutului acestuia cu cel existent (corespondent) In legea penala anterioara pentru a pune In evidenta elementele de diferentiere, cele comune (acolo unde sunt) si a desprinde ratiunea pentru care legiuitorul noului Cod penal a procedat la modificari semnificative In reglementarea anumitor institutii fundamentale ale dreptului penal si la introducerea de noi institutii. De asemenea, pentru a pune In evidenta masura In care institutiile fundamentale ale dreptului nostru penal sunt In deplina armonizare cu reglementarile din legislatia penala a unor state membre ale Uniunii Europene ori cu instrumentele juridice ale Uniunii Europene, comentariul fiecarui text se Incheie cu prezentarea unor elemente de drept penal comparat.
Autorii lucrarii nu si-au propus sa prezinte evolutia legislativa sau referinte istorice la textele analizate, ci doar sa faca unele referiri numai acolo unde acestea aveau o relevanta In explicarea modificarilor continutului unor texte, cum ar fi cele referitoare la reglementarea principiului legalitatii incriminarii, principiul legalitatii sanctiunilor de drept penal, trasaturilor esentiale ale infractiunii, sanctiunilor aplicabile minorului infractor si a raspunderii penale a persoanei juridice.
S-a apreciat ca nu este oportuna o analiza critica a textelor comentate ori a face propuneri de lege ferenda, tinand seama de faptul ca acestea se justifica si devin pe deplin utile numai dupa ce noul Cod penal va intra In vigoare si va trece o perioada de timp semnificativa pentru a putea fi identificate acele dispozitii care necesita a fi modificate, In vederea asigurarii unei practici unitare In aplicarea dispozitiilor penale.
Autorii
TITLUL I
Capitolul I Principii generale
Legal itatea incriminarii
Art. 1. (1) Legea penala prevede faptele care constituie infractiuni. (2) Nicio persoana nu poate fi sanctionata penal pentru o fapta care nu era prevazuta de legea penala la data cand a fost savarsita,
SUMAR
1. NOUL COD PENAL IN RAPORT CU LEGEA PENALA ANTERIOARA 16
Evolutia reglementarii principiului incriminarii In legea penala romana 17
II. ANALIZA TEXTULUI 19
1. Principiul legalitatii incriminarii. Concept. Fundament 19
2. Cerintele principiului legalitatii incriminarii 20
3. Anterioritatea legii penale In raport cu data savarsirii faptei 23
III. ELEMENTE DE DREPT PENAL COMPARAT 23
Bibliografie speciala selectiva:
G. Antoniu, Observatii cu privire la proiectul unui al doilea nou Cod penal (I), in RDP nr. 4/2007, p. 9; D. Barcanescu, Continutul in fractiunii si principiul legalitatii, Ed. AH Beck, Bucuresti, 2005; Al. Ianos, Principiul legalitatii in dreptul penal, in RDP nr. 1/1999, p. 9; Gh. Ivan, Principiile dreptului comunitar ca izvoare de drept penal, in RDP nr. 1/2009, p. 31; Gh. Ivan, C.M. Ivan, Principiul legalitatii incriminarii si a pedepsei in dreptul Uniunii Europene, in Dreptul nr. 9/2012, p. 272; D.I. Lamasanu, Determinarea elementului material-reflex al legalitatii penale, in RDP nr. 1/2006, p_ 71; AL Lorincz, Procedee de tehnica legislativa folosite in materie penala, in RDP nr. 4/2000, p_ 63; T_ Manea, Principiul legalitatii incriminarii -
r. Pascu

Art.l
NOUL COD PENAL COMENTAT. PARTEA GENERALA
elemente de drept comparat, in Dreptul nr. 10/2001, p. 86; 1. Poenaru, Legislatia penala in tranzitie, in Dreptul nr. 5-6/1993, p. 74; c.-L. Popescu, Principiul legalitatii incriminarii si pedepselor in lumina Constitutiei din decembrie 1991, in Dreptul nr. 4/1993, p. 41; M. Udroiu, O. Predescu, Principiul legalitatii in dreptul penal roman, in lumina standardelor europene, in Dreptul nr. 5/2008, p. 246.
1. NOUL COD PENAL IN RAPORT CU LEGEA PENALA ANTERIOARA
Titlul 1 din Partea generala a noului Cod penal este structurat, ca si Titlul 1 din Codul penal anterior, pe doua capitole. Capitolul 1 din noua lege este intitulat"Principii generale", in raport cu acelasi capitol din Codul penal anterior denumit"Dispozitii preliminare".
Articolul 1 din Codul penal anterior, care definea scopul legii penale, nu isi mai gaseste corespondent in noul Cod penal din mai multe considerente.
In primul rand, pentru ca enumerarea in acest text a valorilor sociale pe care le apara legea penala are un caracter pur exemplificativ, valorile sociale neenumerate fiind cuprinse intr-o expresie globala"intreaga ordine de drept", ceea ce inseamna ca, pentru stabilirea sferei acestora, ar fi trebuit sa se faca apel la toate normele de incriminare care au sediul in Codul penal, Partea speciala, in legi penale speciale sau legi nepenale cu dispozitii penale.
In al doilea rand, textul are caracterul unei declaratii de principiu si nu corespunde unei necesitati concrete de aplicare a legii penale.
In sfarsit, in al treilea rand, un text similar nu a existat in legislatiile romane anterioare (Codul penal din 1864, Codul penal din 1936) si nici nu exista in legislatiile moderne luate ca termen de referinta (Codurile penale din Franta, Italia, Germania, Spania).
In Codul penal anterior, intr-un singur text (art. 2), cu denumirea marginala"Legalitatea incriminarii" este reglementat principiul legalitatii sub cele doua aspecte: legalitatea incriminarii si legalitatea pedepsei. In noul Cod penal, aceste doua aspecte sunt reglementate distinct, devenind doua principii de sine statatoare: principiul legalitatii incriminarii (consacrat in art. 1) si principiul legalitatii sanctiunilor de drept penal (consacrat in art. 2).
In doctrina penala recenta s-a apreciat ca fiind discutabila solutia de reglementare in texte distincte a principiului legalitatii incriminarii si principiului legalitatii sanctiunilor de drept penal pe motivul ca ar separa nejustificat elementele structurii normei penale, care cuprinde atat dispozitia (ceea ce legea pretinde sau interzice), cat si sanctiunea'.
Credem ca reglementarea in texte diferite a principiului legalitatii incriminarii si a principiului legalitatii sanctiunilor de drept penal nu duce la separarea elementelor de structura ale normei de incriminare a faptei si, totodata, este in concordanta cu prevederile art. 73 lit. h) din Constitutia Romaniei revizuita, potrivit carora"prin lege organica se reglementeaza infractiunile, pedepsele si regimul executarii pedepsei".
Dupa cum se observa, chiar Constitutia face referire la infractiuni in sensul de fapte descrise de legea penala si la pedepsele aplicabile in cazul savarsirii acestora.
In continutul principiului legalitatii incriminarii s-a instituit anterioritatea legii incriminatoare (nullum crimen sine lege praevia) in raport cu fapta savarsita, iar in continutul principiului legalitatii sanctiunilor de drept penal s-a instituit anterioritatea sanctiunilor de drept penal in raport cu fapta savarsita (nulla poena sine lege praevia).
1 C. Antoniu. Observatii cu privire la anteproiectul unui al doilea nou Cod penal (7), In RDP nr. 4/2007, p. 10.
Titlul 1. Legea penala si limitele ei de aplicare
Art. 1
Formularea anterioritatii prevederii unei fapte ca infractiune in raport cu data comiterii faptei [art. 1 alin. (2)] si anterioritatea pedepsei, masurii educative si masurii de siguranta in raport cu data la care fapta a fost comisa [art. 2 alin. (2)] se regaseste in Codul penal anterior, in art. 11. In acest text se prevede ca"Legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni". Prin aceste dispozitii se instituie regula ca tragerea la raspundere penala presupune, mai intai, existenta unei legi penale care sa prevada ca norma de incriminare a acelei fapte era in vigoare la data cand fapta a fost savarsita.
Capitolul al II-lea, din Titlul I al noului Cod penal, este intitulat"Aplicarea legii penale", iar in Codul penal anterior era denumit"Limitele aplicarii legii penale".
In ambele Coduri penale (noul Cod penal si Codul penal anterior), Capitolul al II-lea al primului Titlu este structurat pe doua sectiuni, dar acestea se succed in mod diferit, de la o reglementare la alta. In noul Cod penal, prima sectiune cuprinde norme care reglementeaza aplicarea legii penale in timp, iar in cea de-a doua sectiune, norme ce se refera la aplicarea legii penale in spatiu. In Codul penal anterior succesiunea este inversa.
Sistematiza rea normelor de reglementare a aplicarii legii penale, promovata de noul Cod penal, este intalnita si in Codurile penale straine, dar si in Codurile penale romane din 1864 si 1936. Aceasta se impune ca o solutie logica, pentru ca, inainte de a vorbi de aplicarea legii penale in spatiu, trebuie sa se constate ca exista o astfel de lege in vigoare, intrucat numai o asemenea lege are aptitudinea de a fi aplicata in spatiu.
Dispozitiile cuprinse in Titlul I al Partii generale a noului Cod penal, cat si a Codurilor penale anterioare sunt examinate in tratate, cursuri, manuale, in partea introductiva a acestora, alaturi de alte teme, precum: trasaturile caracteristice ale dreptului penal in raport cu dreptul in general; rolul dreptului penal in cadrul sistemului dreptului; legaturile dreptului penal cu alte ramuri ale dreptului unitar roman; principiile fundamentale ale dreptului penal; izvoarele dreptului penal; structura normei penale si interpretarea acesteia. De altfel, profesorul Dongoroz, in Tratatul de drept penal din 1939, sublinia ca"dispozitiile din dreptul pozitiv privind aceasta parte introductiva (adica cele privitoare la legalitatea incriminarilor si pedepselor, la aplicarea legii penale in timp si spatiu etc. - n.a. - I.P.) apar, la randul lor, ca un fel de lege a legii penale, fiindca ele nu reglementeaza anumite institutii de drept penal, ci disciplineaza insasi chipul in care va functiona legea penala:".
Evolutia reglementarii principiului incriminarii in legea penala romana
Principiul legalitatii incriminarii si pedepsei este reglementat pentru prima data in art. 1 si art. 2 C. pen. din 1864. In art. 1 se clasifica infractiunile in crime, delicte si contraventii in raport cu gravitatea si natura pedepselor prevazute de norma de incriminare pentru fiecare infractiune in parte. Aceasta inseamna ca atat faptele care constituie infractiuni trebuie sa fie prevazute de legea penala, cat si pedepsele aplicabile acestora. Art. 2 C. pen. din 1864 instituie regula anterioritatii atat a normei de incriminare, cat si a pedepsei aplicabile in cazul comiterii infractiunii. Potrivit acestui text,"nicio infractiune nu se va pedepsi daca pedepsele nu au fost stabilite inaintea savarsirii sale. Infractiunile savarsite in timpul legii vechi se vor pedepsi dupa acea legiuire, iar cand pedepsele prevazute de legea noua vor fi mai usoare, se va aplica pedeapsa cea mai usoara".
Principiul legalitatii a fost apoi exprimat mult mai clar in Constitutia din 1866 (art. 16 si art. 23) si Constitutia din 1923, care in art. 14 prevede:"Nicio pedeapsa nu poate fi infiintata, nici
1 V. Dongoroz, Drept penal (reeditarea editiei din 1939), Asociatia Romana de Stiinte Penale, Ed. Societatii Tempus, Bucuresti, 2000, p. 155.
Art.l
NOUL COD PENAL COMENTAT. PARTEA GENERALA
aplicata, decat in sensul legii. Acest text reproduce neschimbat art. 16 din Constitutia din 1866, care, la randul sau, fusese copiat dupa art. 9 din Constitutia belgiana din 18311.
Codul penal din 1936 reglementeaza principiul legalitatii sub ambele sale aspecte in art. 1, care avea urmatorul continut:"Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o fapta, care, in timpul cat a fost savarsita, nu era prevazuta de lege ca infractiune si nici condamnat la alte pedepse sau supus la alte masuri de siguranta, decat acelea pe care le prevedea legea".
Din exprimarea legiuitorului, in textul de mai sus, rezulta ca nicio fapta nu poate fi socotita infractiune, daca nu este prevazuta ca atare (preconstituire).
Dispozitiile art. 1 vizeaza, in genere, orice infractiune, ceea ce inseamna ca principiul se aplica tuturor faptelor penale: crime, delicte, contraventii.
De asemenea, conform acestui text, nicio sanctiune penala (pedeapsa sau masura de siguranta) nu poate fi aplicata daca nu este statornicita de lege. Aceasta inseamna, pe de-o parte, ca pedeapsa, in sine, trebuie sa figureze printre pedepsele statornicite de lege, iar, pe de alta parte, ca se impune, pentru fiecare fapt penal, sa fie fixata pedeapsa respectiva (determinare]",
Odata cu adoptarea Constitutiei din 1938 si cu abrogarea Constitutiei din 1923, principiul legalitatii incriminarii si pedepsei incepe sa-si piarda din importanta, nemaifiind inscris in noua Constitutie.
Consecutiv modificarilor constitutionale, decretele-Iege au devenit principalul si, dupa instaurarea dictaturii militare, la 6 septembrie 1940, singurul izvor de drept in materie penala, fara incalcarea legalitatii incriminarii, mentinuta formal in art. 1 C. pen. din 1936.
Deosebit de aceasta, in perioada 10 februarie 1938 (data loviturii de stat regale) - 23 august 1944 (cand a fost instaurat regimul de dictatura militara), principiul legalitatii in materie penala a suferit si alte incalcari semnificative, cum ar fi: abilitarea organelor administrative cu luarea unor masuri restrictive de drepturi (inchiderea anumitor localuri) sau de libertate (fixarea domiciliului obligatoriu, internarea in lagare de munca), aplicabile in cazul savarsirii unor fapte ce nu constituiau infractiuni si nesupuse controlului judiciar; largirea competentei instantelor militare si infiintarea de instante speciale pentru judecarea anumitor infractiuni, stabilirea unor reguli procedurale derogatorii (termene scurte de judecata sau de punere in executare a hotararilor, restrangerea sau suprimarea cailor de atac etc.)",
Din 23 august 1944 si pana in luna noiembrie 1946, legile au fost practic adoptate de Consiliul de Ministrii, organul puterii executive, si nu de puterea legiuitoare.
Principala abatere de la legalitatea incriminarii si neretroactivitatea legii penale au constituit-o insa legile referitoare la urmarirea si judecarea criminalilor si profitorilor de razboi, precum si a celor vinovati de dezastrul tarii, a caror adoptare a fost impusa de obligatiile asumate de Romania prin Conventia de Armistitiu",
Dupa instaurarea regimului comunist, la 30 decembrie 1947, principiul legalitatii incriminarii dispare inca o data din randul principiilor constitutionale, nefiind inscris in niciuna dintre cele trei Constitutii adoptate in aceasta perioada (in anii 1948, 1952 si 1965).
Totodata, textul art. 1 C. pen. din 1936, in forma avuta la adoptare, a fost modificat prin introducerea unui nou alineat [alin. (2)] care avea urmatorul continut:"Faptele socialmente periculoase, care au o vadita asemanare cu vreuna dintre faptele prevazute de legea penala, se
1 1. Moraru, C. Iancu, Constitutiile romane. Texte. Note. Prezentare comparativa, R.A., Monitorul Oficial, Bucuresti, 1995, p. 33, 35.
2 V. Dongoroz, op. cii., reeditare din 1939, p. 71.
3 D. Barcanescu. Continutul infractiunii si principiul legalitatii (teza de doctorat), Ed. AII Beck, Bucuresti, 2005, p. 124. 4 D. Barcanescu. op. cit., p. 125.
Titlul 1. Legea penala si limitele ei de aplicare
Art. 1
socotesc ca fiind implicit prevazute si pedepsite prin dispozitia de lege care prevede si pedepseste fapte asemanatoare".
Aceste dispozitii, prin care s-a introdus procedeul analogiei, inspirat din Codul penal al URSS si prin care s-a anihilat principiul legalitatii incriminarii, au fost adoptate prin Decretul nr. 187/1949 si abrogate prin Decretul nr. 102/1956.
Legalitatea incriminarii este si mai mult afectata prin Decretul nr. 212/1960, care modifica din nou art. 1 C. pen. din 1936, abilitand organele judiciare cu dreptul de a inlatura caracterizarea penala, ca urmare a evaluarii pericolului social al faptelor prevazute de legea penala (operatiune denumita impropriu dezincriminare judiciara)",
Autoritatile comuniste, treptat, au renuntat in mare masura la aceste procedee, astfel ca in Codul penal adoptat in 1968 au fost reafirmate principiul legalitatii incriminarii si principiul neretroactivitatii legii penale in art. 2, respectiv, in art. 11 din acest Cod.
Unii autori au apreciat ca formularea principiului legalitatii incriminarii si pedepsei in art. 2 C. pen. anterior este incomplet, pe motivul ca nu prevede anterioritatea legii incriminatoare in raport cu fapta savarsita si nu interzice explicit aplicarea legii penale incriminatoare faptelor comise inaintea intrarii sale in vigoare". Aceiasi autori apreciaza ca aceste omisiuni ale textului art. 2 sunt inlaturate prin coroborarea cu dispozitiile art. 11 C. pen. anterior.
Pe linia intaririi principiului legalitatii sub ambele sale aspecte, Codul penal din 1968 nu continea, in forma initiala, nicio referire la asa-numita dezincriminare judiciara. Ulterior, prin Legea nr. 6/1973 a fost introdus in Codul penal art. 181, text care, intr-o formulare asemanatoare cu cea cuprinsa in art. 1 alin. (3) C. pen. din 1936 (introdus prin Decretul nr. 212/1960), re da organelor judiciare prerogativa de a inlatura caracterizarea legala a pericolului social, desi respectarea riguroasa a principiului legalitatii incriminarii impune interdictia scoaterii din sfera ilicitului penal, pe cale judiciara, a faptelor prevazute de legea penala.
II. ANALIZA TEXTULUI
1. Principiul legalitatii incriminarii. Concept. Fundament
In alin. (1) al art. 1 C. pen. este definit principiul legalitatii incriminarii.
Potrivit acestui text,"legea penala prevede faptele care constituie infractiuni". In virtutea acestor dispozitii, o fapta, oricat de grava ar fi, nu poate constitui infractiune daca nu este prevazuta ca atare in legea penala (nullum crimen sine lege).
Dupa adoptarea Constitutiei Romaniei in 1991, revizuita in 2003, principiul legalitatii incriminarii a dobandit o baza constitutionala in art. 73 alin. (3) lit. h) teza 1 din legea fundamentala in temeiul careia infractiunile se pot stabili numai prin lege organica.
Din coroborarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) C. pen. cu cele ale art. 73 alin. (3) lit. h) teza 1 din Constitutia Romaniei rezulta explicit ca o fapta poate constitui infractiune numai daca este prevazuta in legea penala (nullum crimen sine lege scripta).
Prin"legea penala", potrivit art. 173 C. pen., se intelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi organice, ordonante de urgenta sau alte acte normative, care, la data adoptarii lor, aveau putere de lege.
Astfel conceput si formulat, principiul legalitatii incriminarii se sprijina pe ideea separatiei puterii in stat, pe incredere in capacitatea puterii legiuitoare (expresie a vointei generale) de a
1 Alin. (3) al art. 1, introdus prin Decretul nr. 212/1960, avea urmatorul continut:"Nu constituie totusi infractiune fapta incriminata prin lege, daca prin continutul ei concret si prin conditiile In care a fost savarsita nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, fiind lipsita In mod vadit de importanta".
2 D. Barcanescu. op. cit., p. 126.



Autor: Ilie Pascu, Vasile Dobrinoiu, Traian Dima, Mihai Adrian Hotca, Costica Paun, Ioan Chis, Mirela Gorunescu, Maxim Dobrinoiu
Format: Academic, cartonat, legat, semn de carte
Data aparitiei: Martie 2014
Pagini: 800

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review