Ocrotirea majorului. Reforma legislativa realizata prin Legea nr. 140/2022

Rodica Constantinovici (coordonator)

Autori: Laura Andrei, Cristian-Codrin Botu, Violeta Belegante, Rodica Constantinovici, Ioana-Anamaria Filote-Iovu, Gabriela Cristina Frentiu, Alin-Adrian Moise, Zafer Sadic, Lavinia Tec

Prin Decizia nr. 601/2020, Curtea Constitutionala a Romaniei a tras un semnal de alarma cu privire la situatia celor aflati in nevoie de ocrotire din cauza unor suferinte psihice, carora li se aplica indistinct masura punerii sub interdictie, sub incidenta art. 164 C.civ., masura gasita incompatibila cu dispozitii din Constitutia Romaniei, precum si din Conventia Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitati. Intrarea in vigoare a Legii nr. 140/2022 a adus in lumina reflectoarelor persoanele majore cu dizabilitati intelectuale si psihosociale, tinute nepermis de mult in bezna prejudecatii ca nu sunt apte sa se manifeste direct ca subiecte de drept civil, ci doar prin vointa altei persoane.

Noua reglementare a fost perceputa ca o unda de soc in mentalul colectiv, fortat legislativ sa-si schimbe perceptia si sa priveasca persoana cu dizabilitati mintale ca pe orice fiinta umana, cu demnitate si drepturi egale cu toate celelalte persoane. Lumea juridica, totodata, obisnuita cu punerea sub interdictie ce conducea automat la ridicarea capacitatii juridice a celui ocrotit, a parut bulversata de noua abordare legislativa, care pune accentul pe autonomia persoanei ocrotite, respectarea intereselor si preferintelor acesteia si instituie proceduri noi de implementare si revizuire a masurilor de ocrotire, adaptate situatiei particulare a celui ocrotit.

Lucrarea „Ocrotirea majorului” a fost inspirata de ampla dezbatere aparuta in spatiul juridic in urma intrarii in vigoare a Legii nr. 140/2022 si cumuleaza un numar de studii elaborate de profesionisti ai dreptului. Studiile infatiseaza, mai mult sau mai putin critic, meritele, dar si slabiciunile noii reglementari dedicate ocrotirii majorului cu dizabilitati mintale. Daca se poate spune ca meritul major este alinierea la reglementari progresiste care au rolul de schimbare a mentalitatii in raporturile cu aceasta categorie de persoane, viziunea critica poate servi perfectarii normelor, asa incat masurile instituite sa fie, cu adevarat, de ocrotire si sa nu se perverteasca, precum in trecut, in abuz si izolare. Totodata, monografia isi poate gasi utilitatea practica pentru cei implicati profesional, familial sau conjunctural cu o persoana cu dizabilitati mintale, dar are si valoare informativa pentru cei susceptibili de a fi destinatarii unor astfel de norme.

OPINIA CITITORILOR