Poteci de suflet

’Vrei sa-ti spun un secret? Nu doar in martie este ziua ta, pe 8, cand este trecut in calendar: Ziua Femeii.Mai este o zi care poate fi a ta oricand, numai sa vrei: 1 Iunie.

Ai dreptate, 1 Iunie este Ziua Copilului.Dar cine ne poate impiedica vreodata sa fim copii? Cine poate spune:  Ai crescut suficient, nu te mai poti juca,nu mai poti visa, nu mai poti astepta cu ochii mari si senini ca lumea sa fie mai buna, si toate pistoalele din lume sa fie cu apa, sau cu baloane de sapun?Poate nu stii cum sa faci sa ramai copil? Trebuie sa inveti cat mai repede...Hai sa vedem ce face un copil, sau mai degraba ce nu face:

Un batran statea pe o buturuga in curtea casei, cu capul in maini si cu privirea pierduta in zare.Sotia ii murise de curand si , de atunci, el nu-si mai gasea rostul in viata.Copilul vecinilor, un baietel de numai patru ani, vazandu-l atat de trist, a intrat usor pe poarta si, fara sa-i spuna nimic, i s-a cuibarit la piept si a stat acolo linistit, pret de cateva minute bune.Atunci cand s-a intors acasa, mama l-a intrebat ce i-a spus vecinului si ce a facut acolo.Baietelul i-a raspuns: „Nimic.Era necajit si eu doar l-am ajutat sa planga.”

Ce face un copil atunci cand vede pe cineva necajit, cand simte ca celalalt are sufletul prea plin de durere?Tocmai aici e secretul: Nu face nimic.Nu se simte in stare sa dea sfaturi, sa ofere solutii, sa mustre, sa critice metodele aplicate pana atunci, sa desconsidere slabiciunea si sentimentul celuilalt, spunandu-i ca nu are motive sa sufere si ca trebuie sa fie tare.Un copil tace, asculta, ti se cuibareste in brate si te ajuta sa plangi.Doar atat.Stie ca nu poate mai mult.E doar un copil.Nici adultii nu pot mai mult.Doar ca ei nu stiu sau nu vor sa creada acest lucru.

Si ce vede un copil? Cum e privirea lui? Sigur stii.Norii amenintatori care pe tine te determina sa murmuri,sa-ti scoti umbrela si sa-ti versi nervii pe cei de la prognoza meteo, pentru el iau chipul jucariilor preferate.El vede in ei un ursulet de plus, o portie de vata pe bat,o turma de oi, o papusa, o bicicleta sau chiar un castel.Nu stiu cum face.Cred ca nu are retina suficient  de dezvoltata.Sau aria de protectie corticala a vederii nu s-a maturizat.Este un defect, cu siguranta.Un defect pe care ti-l doresc si tie.Te face sa te simti excelent. Ce urmeaza? Incep sa cada stropii buni si racoritori iar tu iti scoti sandalele si mergi desculta prin ploaie.

Dar ce aude un copil, stii?Aici chiar este o problema.Un copil aude tot.Chiar tot. Aude mai ales ceea ce nu vrea sa auda.Aude cand ne certam unii cu altii, aude cand ne barfim, cand ne acuzam, cand ne amenintam...cand mintim.Si ce face atunci?Se pare ca,in acest caz, rolurile se inverseaza: facand astfel,noi il „ajutam’’ sa planga.

Deci... e greu sa fii copil?Eu cred ca nu.Oricum, eu cred ca merita sa te straduiesti. Ai la dispozitie fiecare zi pentru a exersa. ’’

La prima vedere, cartea pare sa aiba un public tinta: Femeia. Dar, pe masura ce vei citi, tu- drag cititor, vei descoperi faptul ca fiecare pagina este o radiografie a propriului suflet. Si indiferent ca esti copil, adolescent, parinte sau chiar bunic, cu siguranta iti vei gasi locul in povestile pe care autoarea ni le impartaseste in cuvinte simple dar pline de profunzime si sensibilitate.

Te invit asadar, sa pasim impreuna, pe potecile batatorite de altii dar, mai mult decat atat, te invit sa alegi in fiecare zi cararea ce duce catre Cer.. 

Nr. de pagini: 178

An aparitie: 2017

OPINIA CITITORILOR