Sisteme endocrine in cardiologie - Mariana Dobrescu

Dincolo de o descriere minutioasa a conexiunilor sistemelor endocrine cu bolile cardiace, dr. Mariana Dobrescu si prof. dr. Constantin Dumitrache, autorii cartii "Sisteme endocrine in cardiologie", prezentate de prof. dr. Carmen Ginghina, ne ofera o perspectiva a utilizarii cunoasterii mecanismelor acestor conexiuni in abordarea profilactica si terapeutica a patologiei cardiovasculare.

Cardiologia si endocrinologia sunt doua specialitati medicale cu nenumarate conexiuni – exprimate in diversele corelatii fiziopatologice si in spectrul clinic al bolnavilor care "apartin" ambelor domenii.

In acest context, nu este surprinzator faptul ca doi specialisti de marca, dr. Mariana Dobrescu, distins cardiolog, si prof. dr. Constantin Dumitrache, reputat endocrinolog, au scris o noua carte dedicata cardioendocrinologiei: SISTEME ENDOCRINE IN CARDIOLOGIE (Editura National, 2012).

Cartea este original structurata. Ea include saisprezece capitole; tema tratata in fiecare sectiune este privita din doua mari perspective: fiziopatologica si clinica. Sunt notate datele certe, recunoscute, si cele inca in discutie sau chiar controversate; se fac comentarii privind posibilul rasunet clinic, se discuta situatiile clinice particulare pe care dereglarile cardioendocrinologice le-ar putea explica; se comenteaza eventualele cai fiziopatologice prin care medicatia ar putea influenta favorabil ambele sisteme.

Astfel, comentarea sistemului renina–angiotensina (sistem endocrin si paracrin) include discutarea fiziologiei reninei (de la gena reninei, circuitul reninei in rinichiul adult, receptorul reninei/pro-reninei, la mecanismele si controlul secretiei de renina) si a angiotensinei II (cu detalierea cascadei renina–angiotensina–aldesteron, a locului enzimei de conversie a angiotensinei si a receptorilor angiotensinei II).

Se detaliaza efectele fiziologice si patologice ale angiotensinei II asupra sistemului cardiovascular (cu sublinierea afectarii endoteliului, a proceselor ischemice si a remodelarii cardiovasculare). Sunt de mare interes observatiile privind relatiile cu hipertensiunea arteriala, privita ca o boala a microcirculatiei.

Trecerea in revista a literaturii actuale privind sistemul kalicreina–kinina si interactiunile sale cu sistemul renina–angiotensina prilejuieste autorilor comentarii despre implicatiile terapeutice particulare: inhibitorii enzimei de conversie amplifica functia receptorilor kinin-B1 si B2.

 Interventia aldosteronului in sfera cardiologica este amplu comentata – aici fiind cuprinse atat efectele fiziologice (asupra tesuturilor epiteliale si non-epiteliale, asupra balantei potasiului), cat si cele patologice (de tip protrombotic, inflamator, afectarea stresului oxidativ).

Relatiile cu patologia care implica afectarea cardiovasculara (obezitatea, rezistenta la insulina, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca) sunt comentate cu mare acribie.

Astazi se discuta mult despre participarea complexa a sistemului renina–angiotensina–aldosteron in aterogeneza. Autorii puncteaza datele furnizate din literatura la zi, prin prisma experientei lor personale.

Doua capitole cu caracter mai pronuntat de comentariu clinic sunt dedicate hiperaldosteronismului primar (aici fiind cuprinse si recomandari practice de screening) si aldosteronismului din hipertensiunea arteriala (cu referire punctuala la doua situatii non-clasice: hipertensiunea legata de obezitate, hipertensiunea non-modulatorie).

De altfel, hipertensiunea arteriala este un domeniu de patologie in care firele fiziopatologice care includ sisteme endocrine multiple se intrepatrund. In aceste conditii, autorii discuta mai multe tipuri particulare de hipertensiune: hipertensiunea sensibila la sare (comentand cauzele sensibilitatii la sare si mecanismele retentiei sustinute de sodiu in acest tip 2 de hipertensiune); hipertensiunea indusa de angiotensina (cu detalierea raspunsului vasoconstrictor la angiotensina, a rolului echilibrului dintre aceasta si oxidul nitric in controlul tensiunii, a afectarii stresului oxidativ si a endotelinei, a locului angiotensinei in producerea hipertensiunii renovasculare); hipertensiunea rezistenta (aici fiind comentate atat cauzele genetice, cat si cele secundare, de rezistenta a hipertensiunii); hipertensiunea legata de obezitate (cu discutii extrem de interesante privind efectul antihipertensiv al calciului, relatia calciu – controlul obezitatii).


 Merita a fi subliniata si atentia speciala acordata trombozelor vasculare din hipertensiune – mediate de sistemul renina–angiotensina si sistemele kalicreina–kinina.

Autorii privesc in perspectiva modul in care cunoasterea aprofundata a proceselor endocrinologice poate influenta intelegerea, abordarea diagnostica si terapeutica a doua mari situatii patologice cardiovasculare: hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca. Perspectiva terapeutica moderna in hipertensiunea arteriala cuprinde folosirea inhibitorilor enzimei de conversie tisulari a angiotensinei, a inhibitorilor reninei, antagonistilor aldesteron-sintetazei, terapia genica, terapia imunologica, denervarea simpatica renala.
   

Perspectiva moderna asupra insuficientei cardiace porneste de la prezentarea modelelor de insuficienta cardiaca a implicarii sistemelor neurohormonale in controlul insuficientei cardiace, interpretarea remodelarii cardiace ca posibila cauza sau consecinta a decompensarii cardiace, si continua cu trecerea in revista a posibilitatilor de modulare a mecanismelor neurohormonale, cu viza terapeutica.
   

Cartea este solid documentata, ilustrata cu scheme care faciliteaza intelegerea modificarilor neuroendocrine complexe din bolile cardiovasculare.
 

Autorii au reusit performanta de a ne oferi, dincolo de descrierea minutioasa a mecanismelor implicarii sistemelor endocrine in bolile cardiace, o perspectiva a utilizarii cunoasterii acestora in abordarea profilactica si terapeutica a patologiei cardiovasculare.
 

Studiile din ultimii ani au adus importante clarificari asupra participarii sistemelor hormonale in cardiologie, in special a sistemului renina-angiotensina-aldosteron, a sistemului kalikreina-kinina, a peptidelor natriuretice si a sistemului endotelinei.


In perspectiva, se asteapta ca rezultatele acestor studii sa aduca importante beneficii pentru profilaxia si tratamentul din hipertensiunea arteriala, din insuficienta cardiatica, aterotromboza si insulino-rezistenta.


Din cuprins:

Capitolul I. Sistemul renina-angiotensina, sistem endocrin si paracrin
Capitolul II. Sistemul kalikreina-kinima - interactiuni cu sistemul renina-angiotensina
Capitolul III. ALDOSTERONUL IN CARDIOLOGIE
Capitolul IV. RAAS in procesul aterosclerotic
Capitolul V. Biomarkeri legati de renina si aldosteron
Capitolul VI. Hiperaldosteronismul primar (PA)
Capitolul VII. Aldosteronismul in hipertensiunea,, esentiala"
Capitolul VIII. Hipertensiunea sensibila la sare
Capitolul IX. Aldosteronismul si hipertensiunea rezistenta
Capitolul X. Modularea calciului in hipertensiunea legata de obezitate
Capitolul XI. Hipertensiunea indusa de angiotensina
Capitolul XII. Sistemul renina-angiotensina (SAS) si sistemul kali-kreina-kinina (KKS) mediaza tromboza vasculara in hipertensiune
Capitolul XIII. Perspective terapeutice in hipertensiunea arteriala
Capitolul XIV. Perspectiva moderna asupra insuficientei cardiace
Capitolul XV. Remodelarea cardiaca - cauza sau consecinta a insuficientei cardiace
Capitolul XVI. Modularea mecanismelor neurohormonale in insuficienta cardiaca


Autori: Mariana Dobrescu, Constantin Dumitrache
Anul aparitiei: 2013
Nr. pagini: 493