Va veni focul, James Baldwin, Black Button

Publicat in 1963 si devenit imediat bestseller, Va veni focul a galvanizat Statele Unite si a dat o voce puternica miscarii drepturilor civile, in plina formare. O evocare graitoare a copilariei petrecute in Harlem si, totodata, o examinare abraziva a consecintelor nedreptatii rasiale, aceasta carte este un document extrem de personal si incitant. Contine doua „scrisori”, compuse la centenarul Proclamatiei de emancipare, care i-au incurajat pe americani, indiferent de culoarea pielii, sa atace mostenirea ingrozitoare a rasismului. Descrisa de The New York Times Book Review ca „predica, ultimatum, confesiune, depozitie, testament si cronica… toate intr-o proza incandescenta, geniala”, Va veni focul este un clasic al literaturii.

Despre autor: 

Nascut in 1924 in Harlem, New York, James Baldwin este un romancier, eseist, dramaturg, poet si critic social din Statele Unite care a oferit o voce literara erei activismului pentru drepturile omului din anii ’50 si ’60. Baldwin fictionalizeaza intrebari fundamentale despre rasa, sexualitate, credinta, libertate si obstacolele internalizate de indivizi in contextul complexelor presiuni sociale si psihologice. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numara romanele Camera lui Giovanni (Black Button Books, 2018), Daca Strada Beale ar putea vorbi (Black Button Books, 2019), Alta tara (Paralela 45, 2017), Go Tell It on the Mountain (1953), Just Above My Head (1979), volumul de proza scurta Going to Meet the Man (1965) si eseurile Notes of a Native Son (1955) si Nobody Knows My Name (1961). James Baldwin a murit pe 30 noiembrie 1987 in Saint-Paul-de-Vence, Franta. Mormantul lui se afla in cimitirul Ferncliff din Hartsdale, langa New York. 

Cel mai bun eseu pe care l-am citit vreodata… iar Baldwin a refuzat sa menajeze pe cineva. E deopotriva direct si minunat. Nu pare sa scrie pentru a convinge. Scrie dincolo de cititor.

Ta-Nehisi Coates

Ca scriitor de eseuri polemice pe teme rasiale, James Baldwin nu are egal. De fapt, probabil ca nici nu are o reala concurenta. Rolul literar pe care si l-a asumat in mod deliberat si pe care l-a jucat cu o inteligenta atat de sclipitoare este imposibil de imitat de orice alt scriitor.

The New York Review of Books

Este unul dintre textele esentiale care stau la baza miscarii pentru drepturile omului, un eseu care ramane la fel de relevant si astazi ca si in 1963, cand a fost initial publicat. Este genul de text care ne face sa ne chestionam cele mai banale atitudini sociale.

OPINIA CITITORILOR