Alice Miller

Alice Miller (1923–2010), psiholog elvetian, a fost recunoscuta in mod special pentru lucrarile sale in domeniul abuzului parinte-copil, traduse in numeroase limbi. Cartea sa Drama copilului dotat a dat nastere unor dezbateri intense si a devenit un bestseller international. Opiniile sale asupra consecintelor abuzului fata de copil au devenit deosebit de influente.

 

Miller a tinut sa clarifice ca termenul „abuz” nu se refera numai la violenta fizica si la abuzul sexual, ci si la o forma de abuz mai insidioasa: cel psihologic. Acesta este insidios deoarece e dificil de identificat si de oprit, caci persoana abuzata are adesea tendinta de a ascunde abuzul chiar si de sine, si s-ar putea sa nu devina constienta de el decat in urma unui eveniment dramatic sau a instalarii depresiei, ce se cere tratata.

 

Miller, care in discursul sau asociaza psihanaliza cu „pedagogia neagra”, pune abuzul psihologic parental la baza tuturor nevrozelor si psihozelor. Ea a sustinut ca toate formele de boala mintala, de dependenta, de crima, precum si aderarea oarba la o secta religioasa sunt cauzate in ultima instanta de furia si suferinta refulate ce rezulta din traumele inconstiente nerezolvate din copilarie.

Ea a analizat din aceasta perspectiva viata unor figuri problematice ale istoriei, realizand intre altele psihobiografia lui Adolf Hitler si a lui Jürgen Bartsch, despre care afirma ca au suferit de abuzuri parentale repetate.

 

Opera (selectiv):

Das Drama des begabten Kindes (Drama copilului interior – 1979);

Am Anfang war Erziehung (Pentru binele tau – 1980);

Du sollst nicht merken (S-ar putea sa nu fiti constienti – 1981);

Der gemiedene Schlüssel (Cheia neatinsa –1988);

Das verbannte Wissen (Cunoasterea exilata –1988);

Abbruch der Schweigemauer (Daramarea zidului tacerii –1990).